Date importante

1 Raportul administratorilor

1.1 Scopul Raportului administratorilor publicat de BCE

Raportul administratorilor face parte integrantă din Conturile anuale ale BCE și are scopul de a oferi cititorilor informații contextuale cu privire la situațiile financiare.^[1],[2] Având în vedere faptul că activitățile și operațiunile desfășurate de BCE sunt menite să sprijine obiectivele sale de politică, poziția și rezultatele sale financiare ar trebui analizate în contextul măsurilor adoptate.

În acest sens, raportul administratorilor prezintă principalele misiuni și activități ale BCE, precum și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare. De asemenea, acest raport analizează principalele evoluții înregistrate pe parcursul anului în bilanțul contabil și contul de profit și pierdere și include informații despre participațiile nete ale BCE. Nu în ultimul rând, raportul descrie contextul caracterizat de riscuri în care funcționează BCE, furnizând informații despre riscurile specifice la care aceasta este expusă, precum și despre politicile de gestionare a riscurilor utilizate pentru reducerea acestora.

1.2 Principalele misiuni și activități

BCE face parte din Eurosistem, care cuprinde, pe lângă BCE, băncile centrale naționale (BCN) din statele membre ale Uniunii Europene (UE) a căror monedă este euro.^[3] Obiectivul principal al Eurosistemului este menținerea stabilității prețurilor. BCE își îndeplinește misiunile astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene^[4] și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC)^[5] (Figura 1). BCE își desfășoară activitățile în vederea îndeplinirii mandatului său, și nu cu intenția de a genera profit.

Figura 1

Misiunile principale ale BCE

Operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului sunt evidențiate atât în situațiile financiare ale BCE, cât și în cele ale BCN din zona euro, reflectând principiul aplicării descentralizate a politicii monetare în Eurosistem. Tabelul 1 de mai jos oferă o prezentare generală a principalelor operațiuni și funcții ale BCE în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, precum și a impactului acestora asupra situațiilor financiare ale BCE.

1.3 Evoluții financiare

1.3.1 Bilanțul contabil

Bilanțul BCE a înregistrat o expansiune între 2020 și 2022, în principal pe seama unor achiziții definitive de titluri de valoare efectuate de BCE în contextul implementării politicii monetare a Eurosistemului (Graficul 1). Principalii factori determinanți ai creșterii substanțiale din 2020 și 2021 au fost achizițiile nete de titluri de valoare în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și lansarea programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) în luna martie 2020.^[12] Achizițiile nete de titluri de valoare în cadrul PEPP și al APP au fost sistate de la sfârșitul lunii martie 2022 și, respectiv, începând cu data de 1 iulie 2022, ceea ce a condus la o creștere mai modestă a bilanțului BCE în anul 2022. În 2023, bilanțul BCE a început să se reducă în principal ca urmare a scăderii graduale a deținerilor în cadrul APP, după ce principalul aferent titlurilor ajunse la scadență a fost doar parțial reinvestit în perioada martie-iunie 2023, iar aceste reinvestiri au fost sistate complet începând cu luna iulie 2023.

În anul 2024, bilanțul BCE s-a redus în continuare, cu 32,6 miliarde EUR, până la 640,6 miliarde EUR, mai ales pe seama răscumpărărilor de titluri de valoare deținute în cadrul APP și al PEPP. Răscumpărările au avut drept rezultat o diminuare a titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară, în timp ce decontarea în numerar a operațiunilor respective prin intermediul conturilor TARGET a condus la o scădere corespunzătoare a angajamentelor intra-Eurosistem. Această reducere a fost parțial compensată de majorarea valorii echivalente în euro a activelor externe de rezervă ale BCE.

Graficul 1

Principalele componente ale bilanțului contabil al BCE

(miliarde EUR)

Titlurile de valoare exprimate în euro deținute în scopuri de politică monetară reprezentau 59% din activele totale ale BCE la sfârșitul anului 2024. La acest post din bilanț, BCE deține titluri achiziționate în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Titlurile achiziționate în cadrul acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii.

Pe baza deciziilor relevante ale Consiliului guvernatorilor, din luna iulie 2023 Eurosistemul nu mai reinvestește principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul APP. Eurosistemul a continuat să reinvestească principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul PEPP integral în semestrul I 2024 și parțial în semestrul II, reducând, în medie, portofoliul PEPP la nivelul Eurosistemului cu 7,5 miliarde EUR pe lună în perioada respectivă. La sfârșitul anului 2024, reinvestirile în cadrul PEPP au fost sistate. Ca urmare a acestor decizii, portofoliul de titluri de valoare deținute de BCE în scopuri de politică monetară s-a diminuat cu 48,6 miliarde EUR, până la 376,8 miliarde EUR (Graficul 2). APP s-a restrâns cu 41,6 miliarde EUR, până la 220,1 miliarde EUR, deținerile aferente PSPP, ABSPP și CBPP3 în cadrul APP reducându-se cu 32,2 miliarde EUR, 6,3 miliarde EUR și, respectiv, 3,1 miliarde EUR. Portofoliul PEPP a scăzut cu 6,8 miliarde EUR, până la 156,3 miliarde EUR.

Graficul 2

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

Titlurile deținute de BCE în cadrul APP și al PEPP la sfârșitul anului 2024 au avut o structură pe scadențe diversificată (Graficul 3).^[13]

Graficul 3

Structura pe scadențe a APP și PEPP

În anul 2024, valoarea echivalentă totală în euro a activelor externe de rezervă ale BCE, care constau în aur, drepturi speciale de tragere, dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești, s-a majorat cu 15,4 miliarde EUR, până la 103,1 miliarde EUR.

Echivalentul în euro al deținerilor de aur ale BCE a crescut cu 10,5 miliarde EUR, până la 40,9 miliarde EUR, în 2024 (Graficul 4), pe seama unei majorări a prețului de piață al aurului exprimat în euro. Această creștere a condus, de asemenea, la majorarea cu o sumă echivalentă a conturilor de reevaluare pentru aur ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”).

Graficul 4

Deținerile de aur și prețurile aurului

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: EUR/uncia de aur fin)

Deținerile valutare de dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești exprimate în euro ale BCE au crescut cu 4,7 miliarde EUR, până la 60,0 miliarde EUR (Graficul 5), în principal pe seama aprecierii dolarului SUA față de euro și a reinvestirii veniturilor generate în cursul anului, cu precădere de portofoliul în dolari SUA.^[14] Aprecierea dolarului SUA față de euro s-a reflectat și în majorarea soldurilor din conturile de reevaluare valutară ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”).

Graficul 5

Deținerile valutare

(miliarde EUR)

Dolarul SUA constituie principala componentă a deținerilor valutare ale BCE, reprezentând 83% din deținerile totale la sfârșitul anului 2024.

BCE administrează plasamentele aferente deținerilor sale valutare prin intermediul unei abordări în trei etape. În primul rând, responsabilii cu gestionarea riscurilor din cadrul BCE constituie un portofoliu de referință strategic, care este aprobat de Consiliul guvernatorilor. În al doilea rând, administratorii portofoliilor din cadrul BCE elaborează portofoliul de referință tactic, care este aprobat de Comitetul executiv. În al treilea rând, BCN efectuează zilnic operațiuni de plasament în mod descentralizat.

Deținerile valutare ale BCE sunt investite cu precădere în titluri de valoare și depozite pe piața monetară sau sunt deținute în conturi curente (Graficul 6). Titlurile din acest portofoliu sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Graficul 6

Structura plasamentelor în valută

(miliarde EUR)

Scopul deținerilor valutare ale BCE este finanțarea intervențiilor potențiale pe piața valutară. Din acest motiv, deținerile valutare ale BCE sunt administrate în conformitate cu trei obiective (în ordinea priorității): lichiditatea, siguranța și randamentul. Prin urmare, acest portofoliu cuprinde, în principal, titluri de valoare cu scadențe scurte (Graficul 7).

Graficul 7

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare exprimate în monedă străină

Valoarea portofoliului de fonduri proprii s-a majorat cu 0,6 miliarde EUR, până la 22,7 miliarde EUR (Graficul 8), în principal ca urmare a reinvestirii veniturilor din dobânzi generate de acest portofoliu.

Portofoliul constă, în principal, în titluri de valoare exprimate în euro evaluate la prețurile pieței la sfârșitul exercițiului financiar. În 2024, titlurile de natura datoriei emise de administrațiile publice au reprezentat 78% din portofoliul total.

Ponderea plasamentelor ecologice în portofoliul de fonduri proprii a continuat să crească, de la 20% la sfârșitul anului 2023 la 28% la sfârșitul anului 2024. BCE intenționează să majoreze în continuare această pondere în anii următori.^[15] În 2021 și 2022, achizițiile de obligațiuni ecologice pe piețele secundare au fost completate de plasamente în fondul de investiții în obligațiuni verzi exprimate în euro pentru băncile centrale, înființat de Banca Reglementelor Internaționale în luna ianuarie 2021. În octombrie 2024, BCE a început să investească o mică parte din fondurile sale proprii în fonduri de capital tranzacționate la bursă (Exchange Traded Funds – ETF) care urmăresc indicii de referință aliniați la Acordul de la Paris.^[16] Această diversificare sporește potențialul de randament al portofoliului de fonduri proprii al BCE și aliniază în continuare investițiile sale la o traiectorie de decarbonizare în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și ale Legii europene a climei.^[17]

Graficul 8

Portofoliul de fonduri proprii al BCE

(miliarde EUR)

Portofoliul de fonduri proprii al BCE constă cu precădere în plasamente ale capitalului vărsat și ale sumelor deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Scopul portofoliului este de a furniza venituri care să contribuie la finanțarea cheltuielilor de exploatare ale BCE care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.^[18] Portofoliul este investit în active în euro, sub rezerva respectării limitelor impuse de cadrul său de control al riscurilor. Aceasta conduce la o structură pe scadențe mai diversificată (Graficul 9) comparativ cu cea a portofoliului de rezerve valutare.

Graficul 9

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare aferente fondurilor proprii ale BCE

La sfârșitul anului 2024, valoarea totală a bancnotelor euro în circulație emise de Eurosistem a fost de 1 588,3 miliarde EUR, o creștere cu 1,3% față de sfârșitul anului 2023. BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care s-a cifrat la 127,1 miliarde EUR la finele anului. Din punct de vedere legal, atât BCE, cât și BCN din zona euro au dreptul să emită bancnote euro. Cu toate acestea, în practică, numai BCN emit fizic bancnote euro sau le retrag din circulație. Prin urmare, BCE deține creanțe intra-Eurosistem față de BCN din zona euro cu o valoare echivalentă celei a bancnotelor aflate în circulație care îi sunt alocate.

Angajamentele intra-Eurosistem ale BCE, care includ, în principal, soldul net TARGET al BCN din zona euro față de BCE și angajamentele BCE cu privire la activele externe de rezervă transferate către BCE de BCN din zona euro în momentul aderării la Eurosistem, s-au redus cu 56,4 miliarde EUR, până la 388,7 miliarde EUR, în anul 2024.

Evoluția angajamentelor intra-Eurosistem a fost determinată preponderent de cea a datoriei nete aferente TARGET. Principalii factori care au contribuit la variațiile datoriei nete aferente TARGET în perioada 2020-2024 au fost achizițiile și răscumpărările de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, care sunt decontate prin intermediul conturilor TARGET, precum și variațiile angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro (Graficul 10). În 2024, datoria netă aferentă TARGET a BCE s-a redus cu 56,3 miliarde EUR, în principal pe seama intrărilor de numerar din răscumpărările de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară și a creșterii angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro.

Graficul 10

Soldul net TARGET intra-Eurosistem, angajamentele în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

În anul 2024, alte pasive ale BCE s-au majorat cu 16,6 miliarde EUR, până la 74,9 miliarde EUR, în principal pe seama creșterii angajamentelor exprimate în euro față de nerezidenți ai zonei euro ca urmare a depozitelor mai mari acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal.^[19]

1.3.2 Participații nete

Participațiile nete ale BCE constau în capitalul vărsat, orice sume deținute în provizionul pentru riscuri financiare și în fondul general de rezervă, conturile de reevaluare, orice pierderi acumulate din anii anteriori și orice profit/pierdere aferent(ă) exercițiului financiar respectiv.^[20],[21]

La sfârșitul anului 2024, participațiile nete ale BCE au totalizat 50,0 miliarde EUR (Graficul 11 și Tabelul 2). Acest nivel a fost cu 5,4 miliarde EUR superior celui consemnat la sfârșitul anului 2023, pe seama majorării consemnate de conturile de reevaluare, în principal ca urmare a creșterii prețului de piață al aurului exprimat în euro în 2024 și a aprecierii dolarului SUA față de euro. Majorarea rezultată a participațiilor nete ale BCE a fost parțial anulată de (i) pierderea înregistrată în anul 2024 și (ii) scăderea capitalului vărsat în urma ajustării la fiecare cinci ani a grilei de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 și a condus la o reducere a ponderii BCN din zona euro (care au vărsat integral capitalul subscris).

Graficul 11

Participațiile nete ale BCE

(miliarde EUR)

Câștigurile nerealizate aferente aurului și monedelor străine și cele aferente titlurilor de valoare și altor instrumente care fac obiectul unei reevaluări la prețul pieței nu sunt evidențiate ca venituri în contul de profit și pierdere, ci sunt înregistrate direct în conturile de reevaluare prezentate pe partea de pasiv a bilanțului BCE. Soldurile acestor conturi pot fi utilizate pentru a contracara efectele oricărei evoluții ulterioare nefavorabile a prețurilor și/sau a cursurilor de schimb respective și, prin urmare, consolidează reziliența BCE față de riscuri. În anul 2024, conturile de reevaluare pentru aur, monede străine și cele pentru titluri de valoare și alte instrumente s-au majorat cu 13,4 miliarde EUR, până la 50,2 miliarde EUR, în principal pe seama creșterii soldurilor conturilor de reevaluare pentru aur ca urmare a prețului de piață mai ridicat al aurului exprimat în euro. Totodată, soldurile conturilor de reevaluare pentru monedele străine s-au majorat, mai ales pe seama aprecierii dolarului SUA în raport cu euro, care a anulat complet diminuarea soldurilor conturilor de reevaluare pentru yenul japonez ca urmare a deprecierii acestei monede față de euro (Graficul 12).

Graficul 12

Principalele cursuri de schimb și prețul aurului în perioada 2020-2024

(variații procentuale față de 2020; date la sfârșitul anului)

Având în vedere expunerea sa la riscuri financiare (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”), BCE poate constitui un provizion pentru riscuri financiare care să fie utilizat, în măsura considerată necesară de Consiliul guvernatorilor, pentru a compensa pierderile generate de această expunere. Acest provizion se situa la zero la 31 decembrie 2024, întrucât a fost utilizat integral în 2023 pentru a acoperi o parte din pierderile exercițiului respectiv. În contextul evaluării anuale a volumului acestui provizion, Consiliul guvernatorilor poate decide să îl reconstituie după ce BCE revine pe profit și compensează pierderile acumulate reportate din anii anteriori.

Pierderea BCE aferentă exercițiului financiar a fost de 7,9 miliarde EUR (Secțiunea 1.3.3 „Contul de profit și pierdere”). Similar anului precedent, Consiliul guvernatorilor a decis să reporteze pierderea în bilanțul BCE, urmând ca aceasta să fie compensată de profiturile viitoare.

1.3.3 Contul de profit și pierdere

Rezultatul BCE s-a redus în termeni anuali începând din 2020 (Graficul 13). În anul 2021, scăderea s-a datorat cu precădere veniturilor mai mici generate de rezervele valutare și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară. În 2022 și 2023, reducerea rezultatului BCE a fost, în principal, consecința materializării riscului de rată a dobânzii, în condițiile în care majorarea ratelor dobânzilor în zona euro a condus la o creștere imediată a cheltuielilor privind dobânzile plătite de BCE pentru datoria netă aferentă TARGET, care a fost remunerată la rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (rata dobânzii la OPR).^[22] Totodată, veniturile din activele BCE nu s-au majorat în aceeași măsură sau în același ritm (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”). Această situație s-a menținut și în 2024, întrucât, în pofida reducerilor ratelor dobânzilor de politică monetară începând cu luna iunie a anului respectiv, cheltuielile privind dobânzile plătite pentru datoria netă aferentă TARGET au rămas, în medie, superioare veniturilor din dobânzi generate de active.

Pierderile BCE aferente anilor 2023 și 2024, care au urmat unei perioade îndelungate în care s-au înregistrat profituri substanțiale, arată rolul și măsurile necesare adoptate de Eurosistem în îndeplinirea mandatului său principal de menținere a stabilității prețurilor și nu au niciun impact asupra capacității acestuia de a pune în aplicare o politică monetară eficace. Până în 2022, bilanțul BCE a înregistrat o expansiune semnificativă, cu precădere pe seama achizițiilor de titluri de valoare în cadrul programelor de achiziții definitive. În ceea ce privește activele, majoritatea titlurilor de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară au scadențe îndelungate și cupoane fixe și au fost achiziționate într-o perioadă în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute sau egale cu zero. Aceste active continuă să genereze venituri din dobânzi relativ scăzute și nu sunt afectate imediat de variațiile ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. În același timp, decontarea de fonduri aferente acestor achiziții prin intermediul TARGET a condus la creșterea datoriei nete a BCE aferente TARGET, care este foarte sensibilă la variațiile ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

Înainte de a reveni pe profit, este posibil ca BCE să înregistreze în continuare pierderi în anii următori, ca urmare a materializării riscului de rată a dobânzii. Deși pierderile și amploarea acestora sunt marcate de incertitudini și vor depinde, în mare măsură, de evoluția viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, precum și de dimensiunea și structura bilanțului BCE, dacă se materializează, se estimează că acestea vor fi inferioare celor consemnate în 2023 și 2024. În plus, capitalul BCE și conturile sale de reevaluare substanțiale, care au însumat 59,2 miliarde EUR la sfârșitul anului 2024 (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”), evidențiază soliditatea financiară a acesteia și, în orice caz, BCE poate să funcționeze cu eficacitate și să își îndeplinească mandatul principal de menținere a stabilității prețurilor, indiferent de eventualele pierderi.

Graficul 13

Principalele componente ale contului de profit și pierdere al BCE

(milioane EUR)

În anul 2024, pierderea BCE aferentă exercițiului financiar s-a ridicat la 7 944 de milioane EUR, valoare comparabilă cu pierderea în valoare de 7 886 de milioane EUR înregistrată anterior transferului din provizioanele pentru riscuri din 2023. În anul respectiv, provizionul pentru riscuri financiare a fost utilizat integral pentru acoperirea parțială a pierderilor înregistrate, astfel încât pierderea pentru anul 2023 s-a cifrat la 1 266 de milioane EUR, iar în 2024 provizionul a fost zero. Principalul determinant al acestei pierderi a fost în continuare nivelul semnificativ al cheltuielilor nete privind dobânzile (Graficul 14).

Graficul 14

Factorii determinanți ai profitului/(pierderii) BCE aferent(ă) anilor 2023 și 2024

(milioane EUR)

Cheltuielile nete privind dobânzile ale BCE s-au ridicat la 6 983 de milioane EUR în 2024, față de 7 193 de milioane EUR în 2023 (Graficul 15). Componenta principală a fost reprezentată de cheltuielile semnificative privind dobânzile generate de datoria netă a BCE aferentă TARGET, care au anulat complet veniturile din dobânzi generate de: (i) creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului, (ii) titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară și (iii) rezervele valutare.

Graficul 15

Veniturile/(cheltuielile) nete din dobânzi

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi generate de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară au crescut cu 383 de milioane EUR, până la 3 850 de milioane EUR în 2024 (Graficul 16), mai ales pe seama veniturilor din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul PEPP, care s-au majorat cu 606 milioane EUR, până la 1 206 milioane EUR. Această creștere s-a datorat în principal diminuării amortizării primelor aferente titlurilor emise de sectorul public. Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul APP (CBPP3, ABSPP și PSPP) s-au redus cu 199 de milioane EUR, până la 2 619 milioane EUR. Această scădere s-a datorat cu precădere restrângerii cu 223 de milioane EUR, până la 419 milioane EUR, a veniturilor din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul ABSPP, în urma diminuării semnificative a deținerilor pe fondul rambursărilor de titluri. Veniturile din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în cadrul PSPP s-au cifrat în 2024 la 2 022 de milioane EUR, nivel aproximativ similar celui din 2023, când titlurile deținute în cadrul acestui portofoliu au fost achiziționate cu precădere la randamente scăzute și, prin urmare, ajungerea la scadență a acestora a avut doar un impact minor asupra veniturilor din dobânzi. Veniturile nete din dobânzi aferente SMP s-au redus de la 49 de milioane EUR la 24 de milioane EUR, pe seama diminuării volumului acestui portofoliu ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare.

Graficul 16

Veniturile/(cheltuielile) nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi la rezervele valutare au crescut cu 155 de milioane EUR, până la 2 537 de milioane EUR, preponderent ca urmare a majorării veniturilor din dobânzi generate de titlurile de valoare exprimate în dolari SUA.

Veniturile din dobânzi aferente alocării bancnotelor euro către BCE și cheltuielile privind dobânzile legate de remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate au crescut în 2024 cu 415 milioane EUR, până la 5 232 de milioane EUR și, respectiv, cu 114 milioane EUR, până la 1 448 de milioane EUR. Întrucât pentru remunerarea acestor solduri a fost utilizată rata dobânzii la OPR, aceste majorări s-au datorat unei rate medii mai ridicate, de 4,1% în 2024, față de 3,8% în 2023. Consiliul guvernatorilor a început să reducă ratele dobânzilor reprezentative ale BCE în luna iunie 2024, rata dobânzii aferentă OPR coborând la 3,15% până la sfârșitul anului 2024, comparativ cu 4,5% la începutul anului.

Cheltuielile nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET datorate de/către BCN s-au majorat cu 1 439 de milioane EUR, până la 15 674 de milioane EUR, în 2024. În exercițiul financiar respectiv, această creștere s-a datorat cu precădere nivelului mai ridicat al ratei medii a dobânzii la OPR, în condițiile în care această rată este utilizată și pentru remunerarea soldurilor TARGET intra-Eurosistem ale BCE.

Alte cheltuieli nete privind dobânzile s-au redus cu 809 milioane EUR, până la 1 479 de milioane EUR în 2024. Aceasta s-a datorat în principal reducerii cheltuielilor privind dobânzile aferente depozitelor acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal și garanțiilor sub formă de numerar primite în cadrul operațiunilor de împrumut de titluri de valoare, ca urmare a diminuării soldului mediu al acestor două posturi în 2024, precum și majorării veniturilor din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii ca urmare a creșterii randamentelor în zona euro începând din 2022 (Graficul 17). Aceste variații au fost parțial anulate de creșterea cheltuielilor privind dobânzile aferente soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro ca urmare a majorării în continuare a soldului mediu și a ratei medii mai ridicate de remunerare în 2024.

Graficul 17

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 7 ani în zona euro

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Pierderile nete realizate care rezultă din operațiuni financiare s-au redus cu 89 de milioane EUR, până la 17 milioane EUR în 2024 (Graficul 18). Aceste pierderi s-au datorat cu precădere primelor de recuperat aferente titlurilor deținute în cadrul ABSPP care au fost rambursate înainte de scadență. Pierderile realizate din preț au fost parțial compensate de câștigurile realizate din diferențe de curs de schimb, care au rezultat, în mare măsură, din reducerile valorii mai multor titluri de valoare în dolari SUA la sfârșitul exercițiului financiar.

Câștigurile și pierderile realizate din preț aferente operațiunilor financiare în monedă străină, în special celor aferente vânzărilor de titluri de valoare în dolari SUA și contractelor futures pe rata dobânzii, au fost determinate de fluctuațiile randamentelor obligațiunilor în dolari SUA și s-au compensat reciproc în mare măsură pe parcursul anului 2024 (Graficele 19 și 20).

Graficul 18

Câștiguri/(pierderi) realizate care rezultă din operațiuni financiare

(milioane EUR)

Graficul 19

Câștiguri/(pierderi) realizate trimestriale care rezultă din operațiuni financiare în 2023 și 2024

(milioane EUR)

Graficul 20

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 2 ani în Statele Unite, Japonia și China

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Pierderile nerealizate din reevaluare sunt evidențiate la cheltuieli în contul de profit și pierdere al BCE sub forma unor reduceri ale valorii la încheierea exercițiului financiar. În anul 2024, aceste reduceri ale valorii au însumat 269 de milioane EUR (Graficul 21). Pierderile nerealizate din preț, care s-au ridicat la 187 de milioane EUR, au fost generate mai ales de scăderea valorii de piață a unor titluri deținute în portofoliul în dolari SUA. În 2024, s-au înregistrat, de asemenea, pierderi nerealizate din diferențe de curs de schimb, în valoare de 81 de milioane EUR, rezultate din deținerile BCE de yeni japonezi, ca urmare a deprecierii acestei monede în raport cu euro la un curs de schimb inferior costului de achiziție al deținerii.

Graficul 21

Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

(milioane EUR)

Cheltuielile de exploatare totale ale BCE, inclusiv cele cu amortizarea și serviciile de producere a bancnotelor, au crescut cu 198 de milioane EUR, până la 1 470 de milioane EUR (Graficul 22). Aceasta s-a datorat în mare măsură majorării cheltuielilor de personal, reflectând costurile mai ridicate asociate beneficiilor postangajare rezultate din modificarea în 2024 a normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE. Cheltuielile administrative au consemnat, de asemenea, o majorare, mai ales pe seama creșterii cheltuielilor informatice legate de transformarea digitală, reflectând totodată și impactul inflației.

Cheltuielile aferente supravegherii bancare sunt acoperite integral prin intermediul taxelor percepute entităților supravegheate. Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere aferente anului 2024 s-au ridicat la 681 de milioane EUR.^[23]

Graficul 22

Cheltuielile de exploatare și veniturile din taxe de supraveghere

(milioane EUR)

1.4 Gestionarea riscurilor

Gestionarea riscurilor reprezintă o componentă esențială a activităților BCE și se realizează printr-un proces continuu de (i) identificare și evaluare a riscurilor, (ii) examinare a strategiei și a politicilor în materie de risc, (iii) aplicare a unor măsuri de diminuare a riscurilor și (iv) monitorizare și raportare a riscurilor, toate aceste aspecte fiind sprijinite de metodologii, procese și sisteme eficace.

Figura 2

Ciclul de gestionare a riscurilor

Secțiunile următoare prezintă riscurile, precum și sursele acestora și cadrele aplicabile de control al riscurilor.

1.4.1 Riscurile financiare

Comitetul executiv propune politici și proceduri care să asigure un nivel corespunzător de protecție împotriva riscurilor financiare la care este expusă BCE. Comitetul de gestionare a riscurilor, care include experți de la băncile centrale din Eurosistem, contribuie la monitorizarea, măsurarea și raportarea riscurilor financiare legate de bilanțul Eurosistemului și, în același timp, definește și revizuiește metodologiile și cadrele asociate acestora. Astfel, Comitetul oferă asistență organelor de decizie în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție a Eurosistemului.

Riscurile financiare rezultă din operațiunile BCE și din expunerile asociate. Cadrele de control al riscurilor și limitele utilizate de BCE pentru gestionarea profilului de risc diferă în funcție de tipul de operațiune, reflectând obiectivele de politică și de investiții ale diferitelor portofolii și caracteristicile de risc ale activelor-suport.

Pentru a monitoriza și a evalua riscurile, BCE utilizează o serie de tehnici de estimare a riscurilor elaborate de experții săi. Aceste tehnici se bazează pe un cadru comun de simulare a riscurilor de piață și de credit. Principalele concepte, tehnici și ipoteze de modelare care stau la baza măsurilor riscurilor se întemeiază pe standardele în domeniu și pe datele de piață disponibile. Riscurile sunt, de regulă, cuantificate ca pierderea așteptată (expected shortfall – ES), estimată la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an.^[24] Pentru calcularea riscurilor sunt utilizate două abordări: (i) abordarea contabilă, potrivit căreia conturile de reevaluare ale BCE sunt considerate drept amortizor la calcularea estimărilor privind riscul, în concordanță cu normele contabile aplicabile și (ii) abordarea financiară, potrivit căreia conturile de reevaluare nu sunt considerate drept amortizor la calcularea riscurilor. BCE calculează și alte măsuri ale riscurilor la diferite niveluri de încredere, realizează analize ale senzitivității și ale scenariilor de testare la stres și evaluează proiecțiile pe termen mai lung ale expunerilor și veniturilor pentru a asigura în continuare o imagine cuprinzătoare a riscurilor.^[25]

Riscurile totale ale BCE s-au redus pe parcursul anului. La sfârșitul anului 2024, riscurile financiare totale aferente bilanțului BCE, măsurate cu ajutorul ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an în cadrul abordării contabile, au fost de 15,3 miliarde EUR, nivel cu 1,5 miliarde EUR inferior riscurilor estimate la sfârșitul anului 2023 (Graficul 23). Scăderea riscurilor se datorează, în principal, reducerii deținerilor BCE de titluri emise de sectorul public în cadrul APP și al PEPP, în condițiile în care BCE nu a mai reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP și, începând cu luna iulie 2024, a reinvestit doar parțial principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP. Restrângerea deținerilor de titluri în cadrul APP și al PEPP a fost însoțită de o diminuare corespunzătoare a pasivelor BCE, ceea ce a contribuit și mai mult la diminuarea riscurilor pe fondul corecției necorelării senzitivităților bilanțurilor la ratele dobânzilor.

Graficul 23

Riscurile financiare totale (ES 99%, potrivit abordării contabile)

(miliarde EUR)

Riscul de credit derivă din portofoliile de operațiuni de politică monetară, portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro și deținerile de rezerve valutare ale BCE. Deși titlurile de natura datoriei deținute în scopuri de politică monetară sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii și, prin urmare, în absența vânzărilor, nu fac obiectul unor variații ale prețurilor asociate migrării creditelor, acestea sunt încă expuse riscului de nerambursare a creditelor. Fondurile proprii exprimate în euro și rezervele valutare sunt evaluate la prețurile pieței, fiind așadar supuse riscului de migrare a creditelor și riscului de nerambursare a creditelor. Riscul de credit s-a diminuat comparativ cu anul 2023, ca urmare a reducerii titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Riscul de credit este atenuat, în principal, de aplicarea criteriilor de eligibilitate, a procedurilor de verificare prealabilă și a limitelor care diferă de la un portofoliu la altul.

Riscul valutar și cel asociat materiilor prime sunt generate de deținerile BCE de aur și monede străine. Riscul valutar și cel asociat materiilor prime s-au amplificat față de anul 2023.

Având în vedere rolul deținut de aceste active în politica monetară, BCE nu acoperă riscul valutar și pe cel asociat materiilor prime. Aceste riscuri sunt însă diminuate de existența conturilor de reevaluare și de diversificarea deținerilor de diferite monede străine și aur.

Rezervele valutare și fondurile proprii exprimate în euro ale BCE sunt investite, în principal, în titluri cu venit fix și sunt expuse riscului de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței, dat fiind că acestea fac obiectul unei astfel de evaluări. Rezervele valutare ale BCE sunt investite cu precădere în active cu scadențe relativ scurte (Graficul 7 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”), în timp ce activele din portofoliul de fonduri proprii au, în general, scadențe mai lungi (Graficul 9 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”). Riscul de rată a dobânzii asociat acestor portofolii, măsurat prin abordarea contabilă, s-a majorat față de anul 2023, reflectând evoluția condițiilor de pe piață.

Riscul de rată a dobânzii al BCE generat de evaluarea la prețul pieței este diminuat prin intermediul unor politici de alocare a activelor și al conturilor de reevaluare.

BCE este, de asemenea, supusă riscului de rată a dobânzii rezultat din necorelări între rata dobânzii obținută pentru active și rata dobânzii plătită pentru pasive, cu impact asupra veniturilor sale nete din dobânzi. Acest risc nu este asociat în mod direct niciunui portofoliu, ci, mai degrabă, structurii bilanțului BCE în ansamblu și îndeosebi existenței unor neconcordanțe între active și pasive la nivel de scadență și randament. Riscul de rată a dobânzii s-a diminuat în 2024, reflectând scăderea înregistrată de pasivele BCE, ca urmare a reducerii deținerilor de titluri în cadrul APP și al PEPP. Pe lângă măsurarea sa în cadrul ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an, acest risc este monitorizat cu ajutorul unor proiecții ale profitabilității BCE pe termen mediu și lung.

Acest tip de risc este gestionat prin politici de alocare a activelor și este diminuat în continuare de existența unor pasive neremunerate în bilanțul BCE.

Cu toate acestea, materializarea în continuare a riscului de rată a dobânzii a condus în 2024 la pierderi suplimentare, generate, în principal, de costul pasivelor BCE care au depășit dobânda obținută pentru activele sale. Activele pe termen mediu și lung având cupoane cu rată fixă au fost achiziționate, în mare parte, în perioada în care ratele dobânzilor erau foarte scăzute sau chiar zero. Acestea au continuat să fie finanțate, cu precădere, prin pasive pe termen scurt care, până la sfârșitul anului 2024, erau remunerate la rata dobânzii la OPR. Deși se anticipează revenirea pe profit a BCE, nu poate fi exclusă posibilitatea înregistrării unor noi pierderi în anii următori. În acest caz, se estimează că orice astfel de pierderi vor fi inferioare celor din 2023 și 2024.

Riscurile asociate schimbărilor climatice sunt integrate treptat în cadrul BCE de gestionare a riscurilor. În anul 2022, Eurosistemul a efectuat prima testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a bilanțului Eurosistemului, care a permis o estimare preliminară a impactului acestui risc asupra bilanțului BCE.^[26] O altă testare la stres privind schimbările climatice a avut loc în 2024, iar astfel de testări vor continua să fie efectuate periodic în următorii ani.^[27]

1.4.2 Riscul operațional

Comitetul executiv este responsabil de cadrul și politica de gestionare a riscului operațional (Operational Risk Management – ORM) ale BCE, precum și de aprobarea acestora.^[28] Comitetul pentru riscuri operaționale sprijină Comitetul executiv în îndeplinirea rolului său de monitorizare a gestionării riscurilor operaționale. Gestionarea riscului operațional este parte integrantă a structurii de guvernanță și a proceselor de administrare ale BCE.^[29]

Obiectivul principal al cadrului ORM al BCE este acela de a contribui la asigurarea faptului că BCE își îndeplinește misiunea și obiectivele, protejându-și totodată reputația și activele împotriva pierderilor, utilizării necorespunzătoare și deteriorării. În limitele cadrului ORM, fiecare compartiment este responsabil de identificarea, evaluarea, contracararea, raportarea și monitorizarea riscurilor, incidentelor și controalelor operaționale. În acest context, politica de toleranță la risc a BCE furnizează orientări cu privire la strategiile de contracarare a riscurilor și la procedurile de acceptare a riscurilor. Aceasta este legată la o matrice a riscurilor de tip cinci pe cinci bazată pe scale de gradare a probabilității și a impactului care utilizează criterii cantitative și calitative.

Contextul în care funcționează BCE este expus la amenințări tot mai complexe și interconectate și există o mare varietate de riscuri operaționale asociate activităților zilnice ale BCE. Principalele domenii care suscită preocupări pentru BCE includ un spectru larg de riscuri nefinanciare generate de persoane, sisteme, procese și evenimente externe. În consecință, BCE a introdus procese care să faciliteze gestionarea continuă și eficace a riscurilor sale operaționale și să integreze informațiile privind riscurile în procesul decizional. De asemenea, BCE continuă să se axeze pe creșterea rezilienței sale, adoptând o perspectivă generală asupra riscurilor și oportunităților de la început la sfârșit, inclusiv asupra aspectelor legate de sustenabilitate. Au fost înființate structuri de intervenție și au fost întocmite planuri pentru situații neprevăzute, care să asigure continuitatea funcțiilor esențiale în eventualitatea oricărei perturbări sau crize.

1.4.3 Riscul de conduită

BCE dispune de un Birou de conformitate și guvernanță ca funcție principală de gestionare a riscurilor pentru consolidarea cadrului de guvernanță al BCE în vederea contracarării riscului de conduită.^[30] Scopul acestuia este de a sprijini Comitetul executiv în protejarea integrității și reputației BCE, de a promova standardele etice de conduită și de a consolida gradul de asumare a responsabilității și de transparență ale BCE. Un Comitet de etică independent oferă înalților funcționari ai BCE consiliere și orientări în materie de integritate și conduită și sprijină Consiliul guvernatorilor în gestionarea adecvată și coerentă a riscurilor la nivel executiv. La nivelul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS), în cadrul Comitetului de etică și conformitate se fac eforturi în vederea implementării coerente a cadrelor de conduită pentru BCN și autoritățile naționale competente (ANC).

În anul 2024, BCE și alte șapte instituții ale UE au convenit asupra înființării unui „organism de etică al UE” pentru a consolida etica, integritatea și standardele conexe în materie de transparență și responsabilitate în procesul decizional european.^[31] Acordul a fost semnat la data de 15 mai 2024 și a intrat în vigoare la 6 iunie 2024.^[32] Principala misiune a noului organism de etică al UE este de a elabora standarde comune minime de conduită pentru înalții funcționari. În cazul BCE, domeniul de aplicare include membrii Comitetului executiv, ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere. Se anticipează că punerea în aplicare a viitoarelor standarde comune va avea un efect benefic asupra conduitei etice, inclusiv asupra riscurilor asociate.

2 Situațiile financiare ale BCE

2.1 Bilanțul contabil la 31 decembrie 2024

2.2 Contul de profit și pierdere pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2024

Frankfurt pe Main, 11 februarie 2025
Banca Centrală Europeană

Christine Lagarde
Președintă

2.3 Politici contabile

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare ale BCE au fost întocmite în conformitate cu următoarele politici contabile,^[33] care, în opinia Consiliului guvernatorilor BCE, asigură o prezentare fidelă a situațiilor financiare, reflectând totodată natura activităților specifice băncilor centrale.

Principii contabile

S-au aplicat următoarele principii contabile: realitatea economică și transparența, prudența, recunoașterea evenimentelor ulterioare datei bilanțului, pragul de semnificație, principiul continuității activității, principiul contabilității de angajamente, permanența metodelor și comparabilitatea.

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Activele și pasivele sunt recunoscute în bilanț numai dacă este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului în cauză să fie încasat sau plătit de BCE, în esență, dacă toate riscurile și avantajele aferente activului sau pasivului respectiv au fost transferate către BCE, iar costul sau valoarea activului ori valoarea datoriei poate fi măsurat(ă) în mod corect.

Baza contabilă

Conturile au fost întocmite pe baza costurilor istorice, modificate astfel încât să includă evaluarea la prețul pieței a titlurilor tranzacționabile (altele decât titlurile de natura datoriei deținute în prezent în scopuri de politică monetară), a aurului și a tuturor celorlalte elemente din bilanț și din afara bilanțului exprimate în monedă străină.

Operațiunile cu active și pasive financiare sunt reflectate în conturi în funcție de data decontării acestora.

Cu excepția tranzacțiilor spot cu titluri de valoare, operațiunile cu instrumente financiare exprimate în monedă străină sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului la data tranzacționării. La data decontării, posturile din afara bilanțului sunt reluate, iar operațiunile sunt înregistrate în bilanț. Cumpărările și vânzările de monedă străină modifică poziția valutară netă la data tranzacționării, iar rezultatele din vânzări sunt, de asemenea, calculate la data respectivă. Dobânzile, primele și discounturile acumulate aferente instrumentelor financiare exprimate în monedă străină sunt calculate și evidențiate în contabilitate zilnic, poziția valutară fiind, de asemenea, afectată zilnic de aceste acumulări.

Active și pasive în aur și monedă străină

Activele și pasivele exprimate în monedă străină sunt convertite în euro la cursul de schimb valabil la data bilanțului contabil. Veniturile și cheltuielile sunt convertite la cursul de schimb valabil la data înregistrării în bilanț. Elementele de activ și pasiv în monedă străină, inclusiv instrumentele din bilanț și din afara bilanțului, sunt reevaluate în funcție de moneda în care sunt exprimate.

Reevaluarea la prețul pieței a activelor și pasivelor exprimate în monedă străină este realizată independent de reevaluarea cursului de schimb.

Aurul este evaluat la prețul pieței valabil la data bilanțului. Nu se face distincție între diferențele din reevaluare aferente prețului aurului și cele aferente cursului de schimb corespunzător, acesta fiind evaluat exclusiv pe baza prețului în euro al unciei de aur fin, calculat – pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2024 – pe baza cursului de schimb EUR/USD valabil la 31 decembrie 2024.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt definite ca un coș de valute, iar valoarea acestora este calculată ca sumă ponderată a cursurilor de schimb ale celor cinci monede străine principale (dolarul SUA, euro, renminbi chinezesc, yenul japonez și lira sterlină). Deținerile BCE de DST au fost convertite în euro pe baza cursului de schimb EUR/DST valabil la data de 31 decembrie 2024.

Titluri de valoare

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară
Titlurile de natura datoriei deținute în prezent în scopuri de politică monetară sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii.

Alte titluri de valoare
Titlurile tranzacționabile (altele decât titlurile de natura datoriei deținute în prezent în scopuri de politică monetară) și activele asimilate sunt evaluate, individual, fie la prețurile medii ale pieței, fie pe baza curbelor relevante ale randamentelor de la data bilanțului contabil. Opțiunile incluse în titluri de valoare nu sunt separate în scopul evaluării. Pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2024 au fost utilizate prețurile medii ale pieței valabile la 30 decembrie 2024.

Reevaluarea fondurilor de investiții tranzacționabile se efectuează pe bază netă la nivel individual, utilizându-se valoarea activului lor net. Nu se aplică nicio compensare între câștigurile și pierderile nerealizate din diferite fonduri de investiții.

Acțiunile nelichide și orice alte instrumente de capital deținute ca investiții permanente sunt evaluate la cost supus deprecierii.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilității de angajamente.^[34] Câștigurile și pierderile realizate din vânzarea de monedă străină, dețineri de aur și titluri de valoare sunt evidențiate în contul de profit și pierdere. Aceste câștiguri și pierderi realizate sunt calculate prin raportare la costul mediu al activului respectiv.

Câștigurile nerealizate nu sunt recunoscute ca venituri și sunt transferate direct într-un cont de reevaluare.

Pierderile nerealizate se înregistrează în contul de profit și pierdere în cazul în care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc câștigurile anterioare din reevaluare acumulate în contul de reevaluare corespunzător. Pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede străine sau unor dețineri de aur nu se compensează cu câștigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede sau active în aur. În cazul evidențierii unor pierderi nerealizate aferente oricărui element din bilanț în contul de profit și pierdere, costul mediu al elementului respectiv este redus la cursul de schimb sau la prețul pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Pierderile din depreciere se înregistrează în contul de profit și pierdere și nu sunt reluate în anii următori decât dacă deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi atribuită unui eveniment notabil care s-a produs după prima înregistrare a deprecierii.

Primele sau discounturile generate de titlurile de valoare se amortizează pe durata de viață contractuală reziduală a titlurilor.

Tranzacții reversibile

Acestea sunt operațiuni prin care BCE cumpără sau vinde active în cadrul unui contract de report sau efectuează operațiuni de creditare pe bază de garanții.

În cadrul unui contract de report, titlurile sunt vândute contra numerar, cu un acord simultan de răscumpărare de la contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de report se înregistrează ca depozite cu garanție în pasivul bilanțului. Titlurile de valoare vândute în cadrul acestor contracte rămân înscrise în bilanțul BCE.

În cadrul unui contract de deport, titlurile sunt cumpărate contra numerar, cu un acord simultan de revânzare către contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de deport se înregistrează sub formă de credite cu garanție în activul bilanțului, însă nu sunt incluse în portofoliul de titluri al BCE.

Tranzacțiile reversibile, inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare, derulate în cadrul unui program oferit de o instituție specializată sunt înregistrate în bilanț numai atunci când a fost furnizată o garanție în numerar, iar acest numerar rămâne neinvestit.

Instrumente din afara bilanțului

Instrumentele valutare, respectiv tranzacțiile forward pe cursul de schimb, componentele la termen ale swapurilor valutare și alte instrumente valutare care implică schimbul unei monede străine contra alteia la o dată ulterioară sunt incluse în poziția valutară netă în scopul calculării câștigurilor și pierderilor valutare.

Instrumentele de rată a dobânzii sunt reevaluate element cu element. Modificările zilnice ale marjei de variație a contractelor futures pe rata dobânzii sunt înregistrate în contul de profit și pierdere.

Evaluarea tranzacțiilor forward cu titluri de valoare este efectuată de BCE și se bazează pe metode de evaluare universal acceptate, care utilizează prețurile pieței și dobânzile observabile, precum și factorii de actualizare care intervin între datele decontării și data evaluării.

Active imobilizate

Activele imobilizate, inclusiv imobilizările necorporale, cu excepția terenurilor și a operelor de artă, sunt evaluate la cost minus amortizarea. Terenurile și operele de artă sunt evaluate la cost. Sediul principal al BCE este evaluat la cost amortizat supus deprecierii. În vederea amortizării costurilor asociate sediului principal al BCE, acestea sunt evidențiate la elementele de activ corespunzătoare și amortizate în conformitate cu durata de viață utilă estimată a activelor. Amortizarea este calculată prin metoda liniară pe durata de viață utilă estimată a activului, începând din trimestrul imediat ulterior dării în folosință a activului. Durata de viață utilă estimată a principalelor categorii de active este următoarea:

Durata perioadei de amortizare a cheltuielilor capitalizate de amenajare a sediilor închiriate ale BCE se ajustează în funcție de evenimentele care au un impact asupra duratei de viață utilă estimate a activelor respective.

BCE efectuează un test anual de depreciere a sediului principal și a activelor aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri (a se vedea mai jos „Contracte de leasing”). În cazul în care se identifică un indicator de depreciere și se evaluează o potențială depreciere a activului, se estimează suma recuperabilă. Pierderea din depreciere este evidențiată în contul de profit și pierdere în cazul în care suma recuperabilă este inferioară valorii contabile nete.

Activele imobilizate al căror cost nu depășește 10 000 EUR sunt scoase în afara bilanțului în anul achiziției.

Activele imobilizate care îndeplinesc criteriile de capitalizare, dar care sunt încă în construcție sau în curs de dezvoltare, sunt evidențiate la „Imobilizări în curs”. Costurile aferente sunt transferate la categoriile relevante de active imobilizate odată cu darea în folosință a activelor.

Contracte de leasing

BCE acționează atât în calitate de locatar, cât și în calitate de sublocator.

BCE în calitate de locatar
Pentru toate contractele de leasing în cazul cărora BCE este locatar și care implică o imobilizare corporală, activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt recunoscute în bilanțul contabil la data începerii derulării contractului de leasing, respectiv odată ce activul este dat în folosință, și sunt incluse la categoriile relevante de active imobilizate din cadrul postului „Imobilizări corporale și necorporale” și, respectiv, la „Diverse” (pasive). În cazul în care contractele de leasing respectă criteriile de capitalizare, însă activul implicat este încă în construcție sau în curs de adaptare, costurile suportate înainte de data începerii derulării contractului de leasing sunt înregistrate la „Imobilizări în curs”.

Activele aferente dreptului de utilizare sunt evaluate la cost minus amortizarea. În plus, activele aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri sunt supuse deprecierii (pentru mai multe informații privind testul anual de depreciere, a se vedea mai sus „Active imobilizate”). Amortizarea este calculată prin metoda liniară de la data începerii derulării contractului de leasing și până la sfârșitul duratei de viață utilă a activului aferent dreptului de utilizare sau până la sfârșitul perioadei de leasing, luându-se în considerare data cea mai apropiată.

Datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare (cuprinzând doar componentele de leasing), actualizată pe baza ratei dobânzii marginale a BCE. Ulterior, datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Cheltuielile aferente privind dobânzile sunt evidențiate în contul de profit și pierdere la postul „Alte cheltuieli privind dobânzile”. Datoria care decurge din contractul de leasing este recalculată în momentul în care are loc o modificare privind plățile de leasing viitoare, generată de o variație a unui indice sau de o altă reevaluare a contractului existent. Orice astfel de recalculare are drept rezultat o ajustare corespunzătoare a valorii contabile a activului aferent dreptului de utilizare.

Contractele de leasing pe termen scurt, cu o durată de 12 luni sau mai puțin, și contractele de leasing pentru active cu o valoare sub 10 000 EUR (în concordanță cu pragul utilizat pentru recunoașterea activelor imobilizate) sunt înregistrate cu titlu de cheltuială în contul de profit și pierdere.

BCE în calitate de sublocator
Pentru toate contractele de leasing în cazul cărora BCE este sublocator, BCE acordă terților dreptul de utilizare a activului-suport (sau a unei părți din acest activ), în timp ce contractul de leasing dintre locatorul inițial și BCE (contract de leasing principal) rămâne în vigoare. Contractul de subleasing este clasificat drept leasing financiar sau operațional^[35] mai degrabă în funcție de activul aferent dreptului de utilizare rezultat din contractul de leasing principal decât în funcție de activul-suport.

Contractele de subleasing în cazul cărora BCE este sublocator sunt clasificate drept contracte de leasing financiar, iar BCE derecunoaște de la „Imobilizări corporale și necorporale” activul aferent dreptului de utilizare legat de contractul de leasing principal (sau o parte din acest activ), care este transferat la sublocatari, și recunoaște la „Diverse” (active) o creanță aferentă contractului de subleasing. Datoria care decurge din contractul de leasing principal nu este afectată de contractul de subleasing.

La data începerii derulării contractului de leasing, creanța aferentă contractului de subleasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare acumulate de BCE, actualizată pe baza ratei de actualizare utilizate pentru contractul de leasing principal. Ulterior, creanța aferentă contractului de subleasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Veniturile asociate din dobânzi sunt înregistrate în contul de profit și pierdere la „Alte venituri din dobânzi”.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate de BCE

BCE dispune de planuri de beneficii determinate pentru personalul său, pentru membrii Comitetului executiv, precum și pentru membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Planul de pensii pentru personal este finanțat din activele deținute într-un fond de beneficii pe termen lung pentru angajați. Contribuțiile obligatorii ale BCE și ale angajaților se reflectă în componenta planului referitoare la beneficiile determinate. Angajații pot plăti contribuții suplimentare, pe bază voluntară, ca parte a unui sistem de contribuții determinate care poate fi utilizat pentru acordarea de beneficii suplimentare.^[36] Acestea sunt stabilite prin cumularea cuantumului contribuțiilor voluntare și a randamentelor plasamentelor rezultate din aceste contribuții.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate membrilor Comitetului executiv al BCE și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE nu sunt finanțate printr-un mecanism specific. Pentru personal, același lucru este valabil în cazul beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, și al altor beneficii pe termen lung.

Datoria netă privind beneficiile determinate
Elementul înregistrat în pasivul bilanțului la „Diverse” (pasive) în legătură cu planurile de beneficii determinate, inclusiv alte beneficii pe termen lung, reprezintă valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate la data bilanțului minus valoarea justă a activelor planurilor utilizate pentru finanțarea obligațiilor aferente.

Obligația privind beneficiile determinate este calculată anual de actuari independenți pe baza metodei unităților de credit proiectate. Valoarea actualizată a acestei obligații se stabilește prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare estimate, utilizând o rată care se calculează în raport cu randamentele pe piață la data bilanțului ale obligațiunilor corporative de înaltă calitate exprimate în euro, cu scadențe similare obligației conexe.

Câștigurile și pierderile actuariale pot apărea ca urmare a unor ajustări din experiență (atunci când rezultatele efective diferă de ipotezele actuariale formulate anterior) și a modificării ipotezelor actuariale.

Costuri nete privind beneficiile determinate
Costurile nete privind beneficiile determinate sunt împărțite în elemente înregistrate în contul de profit și pierdere și reevaluări ale beneficiilor postangajare evidențiate în bilanț la „Conturi de reevaluare”.

Suma netă înregistrată în contul de profit și pierdere cuprinde:

1. costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar privind beneficiile determinate;
2. costul, dacă există, al serviciilor prestate anterior privind beneficiile determinate rezultate din modificarea planului;
3. dobânda netă la rata de actualizare, aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
4. reevaluări ale altor beneficii pe termen lung, în ansamblu.

Suma netă evidențiată la „Conturi de reevaluare” cuprinde următoarele elemente:

1. câștiguri și pierderi actuariale în ceea ce privește beneficiile postangajare;
2. rentabilitatea efectivă a activelor planului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate.

Aceste sume sunt reevaluate anual de către actuari independenți pentru a se stabili poziția de pasiv corespunzătoare care trebuie recunoscută în situațiile financiare.

Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem

Soldurile intra-SEBC rezultă în principal din plăți transfrontaliere efectuate în Uniunea Europeană (UE) care sunt decontate în banii băncii centrale în euro. Aceste tranzacții, care sunt, în cea mai mare parte, inițiate de entități private (de exemplu, instituții de credit, companii și populație), sunt decontate prin intermediul sistemului TARGET – Sistemul transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real – și generează solduri bilaterale în conturile respectivelor bănci centrale din UE conectate la TARGET. Plățile efectuate de BCE și băncile centrale naționale (BCN) afectează, de asemenea, aceste conturi. Toate decontările sunt agregate și ajustate automat, fiecare BCN figurând cu o poziție unică față de BCE. Aceste poziții, evidențiate în conturile BCE, constituie creanța netă sau angajamentul net asumat de fiecare BCN față de restul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Evoluțiile conturilor TARGET sunt reflectate zilnic în evidențele contabile ale BCE și ale BCN.

Soldurile intra-Eurosistem ale BCN din zona euro față de BCE, constituite cu ocazia participării acestora la TARGET, figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică de activ sau de pasiv fie la „Creanțe legate de TARGET (net)”, fie la „Angajamente legate de TARGET (net)”. Soldurile intra-SEBC ale BCN din afara zonei euro la BCE, generate de participarea acestora la TARGET,^[37] sunt evidențiate la „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”.

Soldurile intra-Eurosistem aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului figurează sub forma unui activ net unic la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai jos „Bancnote în circulație”).

Soldurile intra-Eurosistem rezultate din transferul de active externe de rezervă la BCE de către BCN care aderă la Eurosistem sunt exprimate în euro și sunt evidențiate la „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”.

Alte solduri intra-Eurosistem în euro (de exemplu, distribuirea provizorie a profitului BCE către BCN, dacă există) figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică de activ sau de pasiv fie la „Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)”, fie la „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”.

Bancnote în circulație

BCE și BCN din zona euro, care alcătuiesc Eurosistemul, emit bancnote euro.^[38] Valoarea totală a bancnotelor euro în circulație este alocată băncilor centrale din Eurosistem în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, conform grilei de alocare a bancnotelor.^[39]

BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care figurează în pasivul bilanțului la postul „Bancnote în circulație”. Cota BCE din totalul bancnotelor euro în circulație este acoperită prin creanțele asupra BCN. Aceste creanțe, care sunt purtătoare de dobânzi,^[40] sunt înregistrate la „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai sus „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem”). Veniturile din dobânzile la aceste creanțe sunt înregistrate la „Venituri din dobânzi” în contul de profit și pierdere.

Provizionul pentru riscuri financiare

Consiliul guvernatorilor poate hotărî să transfere integral sau parțial veniturile BCE în contul unui provizion pentru riscuri financiare. Acest provizion poate fi utilizat, conform deciziei Consiliului guvernatorilor, pentru compensarea pierderilor rezultate din expuneri la riscuri financiare. Volumul și necesitatea menținerii provizionului pentru riscuri financiare sunt revizuite anual, pe baza evaluării BCE privind expunerea la aceste riscuri și luând în considerare o serie de factori, cu excepția situației în care (i) valoarea acestuia este zero și (ii) nu există venituri ale BCE care să fie transferate în acest cont.^[41]

Distribuirea provizorie a profitului

O sumă egală cu valoarea veniturilor BCE aferente bancnotelor euro în circulație și a celor aferente titlurilor de natura datoriei deținute în scopuri de politică monetară achiziționate în cadrul (i) programului destinat piețelor titlurilor de valoare, (ii) celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate, (iii) programului de achiziționare de titluri garantate cu active, (iv) programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public și (v) programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie este repartizată în luna ianuarie a anului următor prin intermediul unei distribuiri provizorii a profitului, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide altfel.^[42] O decizie în acest sens este luată dacă, pe baza unei estimări motivate pregătite de Comitetul executiv, Consiliul guvernatorilor anticipează că BCE va înregistra o pierdere anuală globală sau va obține un profit anual inferior acestor venituri. Consiliul guvernatorilor poate hotărî, de asemenea, să transfere integral sau parțial aceste venituri în contul unui provizion pentru riscuri financiare (a se vedea mai sus „Provizionul pentru riscuri financiare”).

Totodată, Consiliul guvernatorilor poate decide să scadă din suma aferentă distribuirii în luna ianuarie a veniturilor aferente bancnotelor euro în circulație cheltuielile cu emiterea și procesarea bancnotelor euro suportate de BCE.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

Valoarea activelor și a pasivelor se ajustează în funcție de evenimentele care au loc între data bilanțului anual și data la care Comitetul executiv autorizează transmiterea Conturilor anuale ale BCE către Consiliul guvernatorilor spre aprobare, în cazul în care aceste evenimente afectează semnificativ activele și pasivele la data bilanțului.

Evenimentele importante care se produc ulterior datei de închidere a bilanțului și care nu afectează activele și pasivele la data bilanțului sunt evidențiate în notele explicative.

Modificări ale politicilor contabile

În anul 2024 nu au existat modificări la nivelul politicilor contabile aplicate de BCE.

Modificări ale estimărilor contabile

În anul 2024, BCE a modificat metoda de înregistrare în avans a veniturilor din dobânzi aferente titlurilor de valoare cu venit fix. Dobânda aferentă cuponului, primele și discounturile pentru aceste titluri de valoare sunt acum evidențiate în conformitate cu metoda ratei interne de rentabilitate (RIR). Anterior, metoda RIR era aplicată primelor și discounturilor, în timp ce metoda liniară era aplicată dobânzii aferente cuponului. Modificarea are un impact asupra momentului recunoașterii veniturilor, în timp ce câștigurile sau pierderile totale pe întreaga maturitate a titlurilor cu venit fix rămân neafectate.

Modificări aduse modului de prezentare a situațiilor financiare

Decizia (UE) 2024/2938 a Băncii Centrale Europene din 14 noiembrie 2024 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2024/32) a introdus o serie de modificări în ceea ce privește modul de prezentare a posturilor „Pierderea aferentă exercițiului financiar” și „Pierderi acumulate reportate” din bilanț. În Conturile anuale 2023 ale BCE, postul „Pierderea aferentă exercițiului financiar” a fost prezentat ca post de sine stătător pe partea de active, în conformitate cu Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, deși nu au existat pierderi acumulate reportate.^[43] În Conturile anuale 2024 ale BCE, atât postul „Profitul/(pierderea) exercițiului financiar”, cât și postul „Pierderi acumulate reportate” sunt prezentate ca posturi negative de sine stătătoare pe partea de pasiv a bilanțului.

Totodată, Decizia (UE) 2024/2938 a introdus modificări suplimentare în ceea ce privește structura bilanțului și a contului de profit și pierdere al BCE. Acestea includ: (i) împărțirea postului „Provizioane” în „Provizioane pentru riscuri”^[44] și „Alte provizioane” în bilanț și (ii) eliminarea repartizării pe „Venituri din dobânzi” și „Cheltuieli privind dobânzile” în contul de profit și pierdere, furnizând, în același timp, informațiile relevante în notele specifice conturilor.

Modificările vizează, printre altele, să sporească transparența și valoarea informativă a situațiilor financiare ale BCE.

Cifrele comparative pentru anul 2023 au fost ajustate în consecință. Prezentarea pierderii în valoare de 1 266 de milioane EUR raportată pentru 2023 ca poziție negativă pe partea de pasiv a bilanțului contabil are drept rezultat reducerea activelor și pasivelor totale pentru exercițiul financiar respectiv la 673 229 de milioane EUR, față de 674 496 de milioane EUR, sumă evidențiată în Conturile anuale 2023 ale BCE.

Nu în ultimul rând, în anul 2024 BCE a modificat modul de prezentare a veniturilor din dobânzi (de exemplu, dobânzile aferente cuponului) și a cheltuielilor privind dobânzile (de exemplu, amortizarea primelor) pentru posturile care nu au legătură cu operațiunile de politică monetară. Până în prezent aerau aplicate modalități diferite de compensare a veniturilor din dobânzi și a cheltuielilor privind dobânzile la postul „Venituri nete din dobânzi” din contul de profit și pierdere, în funcție de tipul operațiunii. BCE a decis că, începând din 2024, dobânzile acumulate generate de tipurile individuale de instrumente din cadrul unui post din bilanț sau al unui portofoliu ar trebui prezentate pe bază netă fie la „Venituri din dobânzi”, fie la „Cheltuieli privind dobânzile”, în funcție de valoarea netă pozitivă sau negativă pe tip de instrument sau portofoliu. S-a considerat că această prezentare reflectă mai bine natura operațiunii și, în același timp, este aliniată la principiul compensării aplicat veniturilor din dobânzi și cheltuielilor privind dobânzile generate de active și pasive care au legătură cu operațiunile de politică monetară.^[45] Sumele comparabile pentru anul 2023 au fost ajustate după cum urmează:

Diverse

În conformitate cu articolul 27 din Statutul SEBC, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, desemnarea Baker Tilly GmbH & Co.KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft, Düsseldorf (Republica Federală Germania) în calitate de auditor extern al BCE pentru o perioadă de cinci ani, până la finele exercițiului financiar 2022. În 2023, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, prelungirea acestei perioade cu încă doi ani, până la sfârșitul exercițiului financiar 2024.

2.4 Note explicative privind bilanțul contabil

Nota 1 – Aur și creanțe în aur

Acest post cuprinde deținerile de aur ale BCE:

Creșterea consemnată de echivalentul în euro al deținerilor de aur ale BCE s-a datorat majorării prețului de piață exprimat în euro al aurului (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Nota 2 – Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro și din afara zonei euro

Nota 2.1 – Creanțe asupra FMI

Acest post este constituit din deținerile BCE de DST, care au însumat, la data de 31 decembrie 2024, 2 227 de milioane EUR (față de 2 083 de milioane EUR în 2023). Deținerile reprezintă rezultatul aplicării unui acord bilateral de vânzare-cumpărare cu caracter voluntar de DST încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), prin care FMI este autorizat să efectueze, în numele BCE, vânzări sau cumpărări de DST contra unor sume în euro, cu respectarea nivelurilor minime și maxime ale deținerilor. În scopuri contabile, DST sunt considerate monedă străină (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Deținerile BCE de DST s-au majorat în 2024, ca urmare a veniturilor din dobânzi realizate pe parcursul exercițiului financiar. În plus, aprecierea DST față de euro în cursul anului 2024 a contribuit la creșterea consemnată de echivalentul în euro al acestor dețineri.

Nota 2.2 – Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro

Aceste două posturi cuprind conturile deschise la bănci, împrumuturile în monedă străină și plasamentele sub formă de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești.

Valoarea totală a acestor posturi s-a majorat în anul 2024, în principal pe seama aprecierii dolarului SUA în raport cu euro și a reinvestirii veniturilor generate în cursul anului, cu precădere a celor aferente portofoliului în dolari SUA.

Deținerile nete de monedă străină ale BCE^[46] se prezentau astfel:

Pe parcursul anului 2024 nu au avut loc intervenții pe piața valutară.

Nota 3 – Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

La data de 31 decembrie 2024, acest post cuprindea soldurile conturilor curente ale rezidenților din zona euro în valoare de 2 milioane EUR (față de 17 milioane EUR în 2023).

Nota 4 – Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro

Nota 4.1 – Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară

La data de 31 decembrie 2024, acest post cuprindea titlurile de natura datoriei achiziționate de BCE în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP).

Portofoliul aferent programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)^[47] a continuat să se reducă în 2024, în condițiile în care, în luna iulie 2023, Eurosistemul a încetat să reinvestească principalul aferent titlurilor ajunse la scadență.^[48]

În ceea ce privește PEPP,^[49] în urma unei decizii a Consiliului guvernatorilor din luna decembrie 2023,^[50] Eurosistemul a continuat, în semestrul I 2024, reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență. În semestrul II, portofoliul PEPP s-a redus, în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună, întrucât Eurosistemul nu a mai reinvestit în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Reinvestirile în cadrul PEPP au fost sistate la sfârșitul anului 2024.

Titlurile de natura datoriei achiziționate de BCE în cadrul acestor programe sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii (a se vedea „Titluri de valoare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Costul amortizat al titlurilor de natura datoriei deținute de BCE și valoarea de piață^[51] a acestora (care nu este înregistrată în bilanț sau în contul de profit și pierdere, fiind furnizată numai în scopuri comparative) au fost următoarele:

Costul amortizat al titlurilor de natura datoriei deținute de BCE a înregistrat următoarele variații pe parcursul exercițiului financiar:

Consiliul guvernatorilor evaluează periodic riscurile financiare asociate titlurilor deținute în cadrul acestor programe.

În acest context, testele de depreciere sunt efectuate anual, utilizând datele disponibile la sfârșitul exercițiului financiar, și sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor. În cadrul acestor teste, indicatorii de depreciere sunt evaluați separat pentru fiecare program. În cazurile în care se observă indicatori de depreciere, se efectuează o analiză suplimentară pentru a confirma faptul că fluxurile de numerar asociate titlurilor de valoare nu au fost afectate de un eveniment de depreciere. Conform rezultatelor testelor de depreciere efectuate în cursul acestui exercițiu financiar, în anul 2024 BCE nu a înregistrat pierderi aferente titlurilor de natura datoriei deținute în portofoliile sale de politică monetară.

Costul amortizat^[52] al titlurilor deținute de Eurosistem a fost următorul:

Nota 5 – Creanțe intra-Eurosistem

Nota 5.1 – Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post se referă la creanțele BCE față de BCN din zona euro legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). La data de 31 decembrie 2024, acestea au însumat 127 067 de milioane EUR (față de 125 378 de milioane EUR în 2023). În 2024, remunerarea acestor creanțe a fost calculată zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare (a se vedea nota 24.2 „Venituri din dobânzi rezultate din creanțele legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” și nota 34 „Modificarea ratei dobânzii utilizate pentru remunerarea soldurilor intra-Eurosistem”).

Nota 6 – Alte active

Nota 6.1 – Imobilizări corporale și necorporale

Acest post cuprinde următoarele:

La sfârșitul exercițiului financiar s-a efectuat un test de depreciere pentru sediul principal al BCE și clădirile de birouri aferente dreptului de utilizare, nefiind identificate pierderi din depreciere.

Nota 6.2 – Alte active financiare

La acest post este inclus în principal portofoliul de fonduri proprii al BCE, care constă cu precădere în plasamente ale capitalului vărsat al BCE, precum și în sumele deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Figurează, de asemenea, 3 211 acțiuni la Banca Reglementelor Internaționale (BRI), evidențiate la un cost de achiziție de 42 de milioane EUR, precum și alte conturi curente denominate în euro.

Componentele acestui post au fost următoarele:

Creșterea netă înregistrată de acest post în anul 2024 s-a datorat în principal reinvestirii veniturilor din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii al BCE.

Nota 6.3 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2024 (a se vedea nota 21 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 681 de milioane EUR (față de 552 de milioane EUR în 2023) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 6.4 – Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate

Acest post include următoarele:

La data de 31 decembrie 2024, acest post a inclus dobânzile acumulate de încasat din soldurile constituite cu ocazia utilizării sistemului TARGET, datorate de BCN din zona euro pentru luna decembrie 2024 [a se vedea nota 12.2 „Angajamente legate de TARGET (net)”] și dobânzile acumulate de încasat de la BCN din zona euro pentru trimestrul IV 2024 în legătură cu creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea nota 5.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2025.

Totodată, la acest post figurau dobânzile de încasat aferente cuponului pentru titluri de valoare, inclusiv dobânzile în curs plătite la achiziție (a se vedea nota 2.2 „Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”, nota 4 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro” și nota 6.2 „Alte active financiare”).

Veniturile acumulate aferente atribuțiilor de supraveghere corespund taxelor de supraveghere care urmează să fie primite pentru perioada de taxare 2024 și care vor fi colectate în 2025 (a se vedea nota 27 „Venituri/(cheltuieli) nete din taxe și comisioane”).^[53]

Restul poziției a inclus, în principal, (i) veniturile acumulate din proiecte și servicii active ale SEBC (a se vedea nota 29 „Alte venituri”), (ii) veniturile din dobânzi acumulate aferente altor instrumente financiare și (iii) plăți anticipate diverse.

Nota 6.5 – Diverse

La data de 31 decembrie 2024, acest post s-a situat la 53 de milioane EUR (față de 88 de milioane EUR în 2023), cuprinzând cu precădere solduri în valoare de 24 de milioane EUR (față de 28 de milioane EUR în 2023) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2024 (a se vedea nota 21 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Acest post a inclus, de asemenea, creanțe în legătură cu proiectele și serviciile active ale SEBC (a se vedea nota 29 „Alte venituri”) și solduri cu privire la TVA de recuperat.

Nota 7 – Bancnote în circulație

Acest post se referă la cota BCE (respectiv 8%) din totalul bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”), care s-a ridicat la 127 067 de milioane EUR la data de 31 decembrie 2024 (față de 125 378 de milioane EUR în anul 2023).

Nota 8 – Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro

Băncile centrale din Eurosistem au posibilitatea de a accepta garanții sub formă de numerar pentru facilitățile de împrumut de titluri în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, reinvestirea numerarului nefiind obligatorie. În cazul BCE, aceste operațiuni sunt derulate prin intermediul unei instituții specializate.

La data de 31 decembrie 2024, soldurile rezultate din astfel de operațiuni de împrumut în curs efectuate cu instituții de credit din zona euro au totalizat 2 388 de milioane EUR (față de 4 699 de milioane EUR în anul 2023). Garanțiile primite sub formă de numerar au fost transferate în conturile TARGET. Întrucât numerarul a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 18 „Programe de împrumut de titluri de valoare”).^[54]

Nota 9 – Angajamente exprimate în euro față de alți rezidenți din zona euro

Nota 9.1 – Administrație publică

La data de 31 decembrie 2024, acest post cuprindea depozite constituite de European Financial Stability Facility (EFSF) în valoare de 73 de milioane EUR (față de 143 de milioane EUR în 2023). La sfârșitul anului 2023, acesta includea, de asemenea, depozite constituite de Mecanismul european de stabilitate (MES). În conformitate cu articolul 21 din Statutul SEBC, BCE poate acționa în calitate de agent fiscal pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, administrațiile centrale, autoritățile regionale, locale sau alte autorități publice, alte organisme de drept public sau întreprinderi publice din statele membre.

Nota 9.2 – Alte pasive

Acest post cuprinde soldurile sistemelor auxiliare^[55] din zona euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB. La data de 31 decembrie 2024, acesta s-a situat la 24 482 de milioane EUR (față de 20 479 de milioane EUR în 2023).

Nota 10 – Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro

Acest post include următoarele:

La data de 31 decembrie 2024, cea mai importantă componentă a acestui post a fost reprezentată de depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal pentru Comisia Europeană, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 22 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

De asemenea, postul a inclus soldurile TARGET, constând în solduri ale BCN din afara zonei euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”) și ale sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB.

Tot la acest post au figurat soldurile aferente operațiunilor de împrumut de titluri în curs efectuate cu instituții de credit din afara zonei euro în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public. Garanțiile primite sub formă de numerar au fost transferate în conturile TARGET. Întrucât numerarul a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 18 „Programe de împrumut de titluri de valoare”).

Suma restantă de la acest post a constat într-un sold rezultând din acordul valutar reciproc permanent cu Rezervele Federale ale SUA. În cadrul acestui acord, Banca Rezervelor Federale din New York furnizează BCE dolari SUA prin intermediul unor operațiuni de swap, cu scopul de a oferi finanțare în dolari SUA pe termen scurt contrapartidelor din Eurosistem. BCE inițiază simultan operațiuni de swap paralele (back-to-back) cu BCN din zona euro, care utilizează fondurile rezultate pentru a derula operațiuni de furnizare de lichiditate în dolari SUA cu contrapartidele din Eurosistem sub forma unor tranzacții reversibile. Aceste operațiuni de swap paralele conduc la înregistrarea de solduri intra-Eurosistem între BCE și BCN din zona euro. În plus, operațiunile de swap derulate de BCE cu Banca Rezervelor Federale din New York și cu BCN din zona euro generează creanțe și pasive la termen care sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului (a se vedea nota 21 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”).

Nota 11 – Angajamente exprimate în monedă străină față de rezidenți din afara zonei euro

Nota 11.1 – Depozite, solduri și alte angajamente

La data de 31 decembrie 2024, la acest post nu figura niciun sold, în timp ce la sfârșitul anului 2023, acesta cuprindea un angajament exprimat în monedă străină față de un rezident din afara zonei euro însumând 24 de milioane EUR, care a rezultat în urma administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 12 – Angajamente intra-Eurosistem

Nota 12.1 – Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare

Acestea reprezintă angajamentele față de BCN din zona euro provenite din transferul de active externe de rezervă către BCE în momentul aderării respectivelor BCN la Eurosistem. În conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, aceste contribuții sunt stabilite proporțional cu cotele deținute de BCN în capitalul subscris al BCE.

În urma ajustării la fiecare cinci ani a ponderilor aferente BCN în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE, la 1 ianuarie 2024 ponderea BCN din zona euro în capitalul subscris al BCE s-a diminuat (a se vedea nota 16 „Capital și rezerve”). Aceasta a condus la reducerea cu 109 milioane EUR a angajamentelor respective la data de 1 ianuarie 2024, care a fost rambursată BCN din zona euro în consecință.

Remunerarea acestor angajamente în 2024 s-a calculat zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, ajustată pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur (a se vedea nota 24.3 „Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate” și nota 34 „Modificarea ratei dobânzii utilizate pentru remunerarea soldurilor intra-Eurosistem”).

Nota 12.2 – Angajamente legate de TARGET (net)

Acest post cuprinde soldurile TARGET ale BCN din zona euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Scăderea datoriei nete aferente TARGET s-a datorat în principal intrărilor de numerar generate de (i) ajungerea la scadență a titlurilor de valoare în cadrul APP și al PEPP, care au fost decontate prin intermediul conturilor TARGET și care au fost numai parțial compensate de reinvestirile efectuate în cadrul PEPP (a se vedea nota 4 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro”) și (ii) depozitele mai mari acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal al Comisiei Europene, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”). Impactul acestor factori a fost parțial anulat, mai ales de ieșirile de numerar rezultate din cheltuielile privind dobânzile plătite pentru datoria netă a BCE aferentă TARGET (a se vedea nota 24.5 „Cheltuieli nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN”).

Cu excepția soldurilor generate de operațiunile de swap paralele în legătură cu operațiunile de furnizare de lichiditate în dolari SUA, remunerarea pozițiilor TARGET deținute de BCN din zona euro față de BCE în 2024 a fost calculată zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor sale pentru operațiunile principale de refinanțare (a se vedea nota 24.5 „Cheltuieli nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN” și nota 34 „Modificarea ratei dobânzii utilizate pentru remunerarea soldurilor intra-Eurosistem”).

Nota 12.3 – Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)

La data de 31 decembrie 2024, acest post s-a situat la 40 de milioane EUR (față de 40 de milioane EUR în 2023) și a cuprins cu precădere depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal pentru Comisia Europeană, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 22 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

Nota 13 – Alte pasive

Nota 13.1 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

La 31 decembrie 2024 nu existau solduri la acest post. La sfârșitul anului 2023, acesta cuprindea, în principal, diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la sfârșitul exercițiului financiar (a se vedea nota 21 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 68 de milioane EUR și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 13.2 – Venituri înregistrate în avans și datorii angajate

Acest post cuprinde următoarele:

La data de 31 decembrie 2024, principalele două componente ale acestui post reprezentau dobânzi acumulate de plătit aferente soldurilor TARGET datorate BCN pentru luna decembrie 2024 [a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 12.2 „Angajamente legate de TARGET (net)”] și dobânzi acumulate de plătit BCN din zona euro pentru anul 2024 în legătură cu creanțele acestora aferente rezervelor valutare transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2025.

La această rubrică figurau, de asemenea, dobânzile de încasat aferente depozitelor acceptate de BCE în calitatea sa de agent fiscal [a se vedea nota 9.1 „Administrație publică”, nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 12.3 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”].

Restul rubricii a inclus cu precădere: (i) dobânzile acumulate de plătit aferente soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB (a se vedea nota 9.2 „Alte pasive”) și (ii) diverse venituri înregistrate în avans și venituri amânate.

Nota 13.3 – Diverse

La data de 31 decembrie 2024, acest post s-a situat la 1 327 de milioane EUR (față de 1 401 milioane EUR în 2023). Totalul a inclus solduri în valoare de 574 de milioane EUR (față de 635 de milioane EUR în 2023) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la 31 decembrie 2024 (a se vedea nota 21 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Postul a inclus, de asemenea, o datorie asociată unui contract de leasing în valoare de 110 milioane EUR (față de 117 milioane EUR în 2023) (a se vedea „Contracte de leasing” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

La acest post a mai figurat și datoria netă privind beneficiile determinate acordate de BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung ale personalului,^[56] ale membrilor Comitetului executiv și ale membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate de BCE

Bilanțul contabil
Sumele cu privire la beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate personalului, evidențiate în bilanț la „Diverse” (pasive), au fost următoarele:

Valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de personal (2 712 milioane EUR în 2024, față de 2 458 de milioane EUR în 2023) a inclus beneficii nefinanțate în cuantum de 293 de milioane EUR (față de 278 de milioane EUR în anul 2023) aferente beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, și altor beneficii pe termen lung. Valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere, însumând 37 de milioane EUR (față de 35 de milioane EUR în 2023), se referă numai la beneficii nefinanțate printr-un mecanism specific privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung.

Reevaluările datoriei nete privind beneficiile determinate a BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare sunt recunoscute în bilanțul contabil la „Conturi de reevaluare”. În 2024, câștigurile din reevaluare la postul respectiv s-au ridicat la 416 milioane EUR (față de 238 de milioane EUR în 2023) (a se vedea nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Variații ale obligațiilor privind beneficiile determinate, ale activelor planului și ale rezultatelor reevaluărilor
Modificări intervenite în valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate:

În 2024, costul serviciilor prestate anterior s-a referit la actualii contribuabili și pensionari și a rezultat din modificarea, în același an, a normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE, care prevede alinierea creșterii anuale a pensiilor la ajustările salariale generale anuale efectuate pentru angajații BCE începând cu anul 2026.

Câștigurile totale din reevaluarea obligațiilor privind beneficiile determinate s-au datorat, în 2024, mai ales creșterii ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială de la 3,4% în 2023 la 3,6% în 2024 și modificării ipotezelor demografice.

Valoarea justă a activelor planului în componenta referitoare la beneficiile determinate pentru personal a înregistrat următoarele variații:

Câștigurile din reevaluare aferente activelor planului reflectă, în 2024, rentabilitatea efectivă superioară a unităților fondurilor comparativ cu veniturile estimate din dobânzile la activele planului, care a avut la bază ipoteza ratei de actualizare de 3,4%.

Variațiile înregistrate de rezultatele reevaluărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Contul de profit și pierdere
Sumele recunoscute în contul de profit și pierdere au fost următoarele:

Sumele evidențiate în contul de profit și pierdere pentru costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar, costul financiar și veniturile din dobânzi la activele planului sunt estimate utilizând ratele aplicate în anul precedent. Rata de actualizare utilizată pentru evaluarea actuarială a scăzut de la 3,9% în 2022 la 3,4% în 2023, ceea ce a condus în 2024 la un cost mai ridicat al serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar. Costul financiar și veniturile din dobânzi la activele planului au înregistrat, de asemenea, o creștere ca urmare a majorării soldurilor, care a compensat impactul ratei mai scăzute de actualizare utilizate.

Costul serviciilor prestate anterior ca urmare a modificării în 2024 a normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE a fost evidențiat integral în contul de profit și pierdere aferent anului în care a fost luată decizia de modificare.

Ipoteze-cheie
La elaborarea evaluărilor menționate în această notă, actuarii independenți au utilizat ipotezele acceptate de Comitetul executiv în scopuri contabile și de raportare financiară. Principalele ipoteze utilizate în calculul datoriei privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nota 14 – Provizioane

Nota 14.1 – Alte provizioane

La data de 31 decembrie 2024, acest post cuprindea provizioane administrative în valoare de 72 de milioane EUR (față de 67 de milioane EUR în 2023).

Nota 15 – Conturi de reevaluare

Acest post cuprinde, în principal, soldurile conturilor de reevaluare din câștigurile nerealizate aferente activelor, pasivelor și instrumentelor din afara bilanțului (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină”, „Titluri de valoare”, „Recunoașterea veniturilor” și „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). De asemenea, acesta include reevaluările datoriei nete a BCE privind beneficiile determinate în ceea ce privește beneficiile postangajare (a se vedea „Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate de BCE” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 13.3 „Diverse”).

Conturile de reevaluare au consemnat o creștere în 2024, preponderent ca urmare a majorării prețului de piață exprimat în euro al aurului. Conturile de reevaluare legate de moneda străină s-au majorat de asemenea, în principal pe seama aprecierii dolarului SUA față de euro.

Ratele de conversie la care s-a efectuat reevaluarea de la sfârșitul exercițiului financiar au fost următoarele:

Nota 16 – Capital și rezerve

Nota 16.1 – Capital

Modificare intervenită în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE
În conformitate cu articolul 29 din Statutul SEBC, ponderile atribuite BCN în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE se ajustează la fiecare cinci ani.^[57] Cea de-a cincea modificare de acest tip de la înființarea BCE a avut loc la data de 1 ianuarie 2024.

Capitalul vărsat al BCE
Capitalul vărsat al BCE s-a diminuat cu 23 de milioane EUR la data de 1 ianuarie 2024, ca urmare a reducerii globale cu 0,2200 puncte procentuale a ponderii BCN din zona euro (cu capitalul subscris vărsat integral) în capitalul subscris al BCE în valoare de 10 825 de milioane EUR, precum și a majorării echivalente a celei aferente BCN din afara zonei euro (care varsă numai 3,75% din capitalul lor subscris).

Tabelul următor prezintă modificările aduse grilei de repartiție, capitalului subscris și capitalului vărsat:

BCN din zona euro au achitat integral cotele deținute în capitalul subscris.

BCN din afara zonei euro trebuie să verse 3,75% din capitalul subscris, cu titlu de contribuție la costurile operaționale ale BCE. BCN din afara zonei euro nu au dreptul să participe la distribuirea profiturilor BCE și nici nu sunt răspunzătoare de acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.

Nota 17 – Pierderi acumulate reportate

La data de 31 decembrie 2024, acest post s-a situat la 1 266 de milioane EUR (față de zero în 2023) și a inclus pierderea înregistrată de BCE pentru anul 2023, care, în urma unei decizii a Consiliului guvernatorilor, a fost reportată în bilanțul BCE pentru a fi compensată de profiturile viitoare.

2.5 Instrumente din afara bilanțului

Nota 18 – Programe de împrumut de titluri de valoare

Ca parte integrantă a administrării fondurilor proprii, BCE a încheiat un acord privind un program de împrumut de titluri de valoare, în temeiul căruia o instituție specializată efectuează operațiuni de împrumut de titluri în numele BCE. În concordanță cu deciziile Consiliului guvernatorilor, BCE a pus de asemenea la dispoziție, în scopul acordării de împrumuturi, titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.^[58]

În funcție de garanțiile primite, operațiunile de împrumut de titluri sunt evidențiate în (i) conturile din afara bilanțului, atunci când sunt efectuate în schimbul unor garanții sub formă de titluri de valoare, sau în (ii) conturile din bilanț, atunci când sunt efectuate contra numerar care rămâne neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar (a se vedea nota 8 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro” și nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Valoarea de piață a titlurilor date cu împrumut și a garanțiilor aferente a fost următoarea:

Nota 19 – Contracte futures pe rata dobânzii

Următoarele operațiuni, convertite la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în derulare la finele anului:

Aceste operațiuni au fost efectuate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 20 – Tranzacții forward cu titluri de valoare

La data de 31 decembrie 2024 nu se aflau în derulare tranzacții forward cu titluri de valoare. În schimb, la sfârșitul anului 2023 erau în curs achiziții și vânzări la termen de titluri de valoare, fiecare în cuantum de 45 de milioane EUR, convertite la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar:

Aceste operațiuni au fost efectuate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 21 – Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb

Administrarea rezervelor valutare
În contextul administrării rezervelor valutare ale BCE, au fost derulate swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb. Următoarele creanțe și pasive rezultate din aceste tranzacții, convertite la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în curs la finele anului:

Acorduri de swap pentru furnizarea de lichiditate
BCE face parte dintr-o rețea de bănci centrale care pun la dispoziție linii de swap valutar și a încheiat acorduri reciproce de swap cu Bank of Canada, Bank of England, Banca Japoniei, Rezervele Federale ale SUA și Banca Națională a Elveției. De asemenea, BCE deține o linie reciprocă de swap cu Banca Populară a Chinei. Aceste acorduri de swap au permis furnizarea de (i) lichiditate în oricare dintre monedele respective ale băncilor centrale menționate mai sus către băncile din zona euro sau (ii) lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile băncilor centrale menționate anterior. Totodată, au fost încheiate acorduri de swap cu Danmarks Nationalbank și cu Sveriges riksbank privind furnizarea de lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile lor. Acordurile menționate anterior vizează atenuarea tensiunilor pe piețele de finanțare internaționale și reducerea la minimum a riscurilor unor interacțiuni nefavorabile.^[59]

Au rezultat creanțe și angajamente în dolari SUA cu data scadenței în anul 2025 în legătură cu furnizarea de lichiditate în dolari SUA contrapartidelor Eurosistemului (a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Nota 22 – Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

În anul 2023, BCE a continuat să fie responsabilă de administrarea conturilor și procesarea plăților legate de operațiunile UE de împrumut și creditare în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu și al Mecanismului european de stabilizare financiară, precum și de acordul privind un plan de împrumut pentru Grecia.

Ca răspuns la pandemia cauzată de COVID-19, UE a acordat împrumuturi statelor membre în cadrul instrumentului său de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency – SURE). Acest instrument nu a mai fost disponibil de la 31 decembrie 2022, dar emisiunile relevante au constat în obligațiuni cu scadențe cuprinse între 5 și 30 de ani.

În anul 2024, UE a continuat, de asemenea, să ofere finanțare sub formă de sprijin financiar nerambursabil și împrumuturi statelor membre în cadrul programului „Next Generation EU” (NGEU), care a fost introdus cu scopul de a sprijini redresarea economică în UE, facilitând totodată tranziția ecologică și digitală a economiei Uniunii. Tot în 2024, UE a oferit sprijin atât Ucrainei, sub formă de împrumuturi în conformitate cu noul Regulament privind Mecanismul pentru Ucraina, inclusiv sub formă de finanțare-punte excepțională, cât și Republicii Arabe Egipt, sub formă de asistență macrofinanciară pe termen scurt. BCE a sprijinit Comisia Europeană în administrarea operațiunilor legate de aceste instrumente.

În plus, BCE acționează în calitate de agent de plată pentru Comisia Europeană în legătură cu noul Serviciu de emisiune al UE, care a fost lansat în luna ianuarie 2024.

În anul 2024, BCE a procesat plăți aferente tuturor operațiunilor menționate mai sus.

Nota 23 – Pasive contingente din procese pendinte

Au fost inițiate acțiuni în instanță împotriva BCE în legătură cu exercitarea funcțiilor sale de supraveghere asupra Banca Carige S.p.A. (Banca Carige). În două dintre aceste procese, acționarii Banca Carige solicită despăgubiri financiare din partea BCE pentru prejudiciul pretins suferit ca urmare a diferitelor acțiuni întreprinse de BCE în exercitarea funcțiilor sale de supraveghere cu privire la Banca Carige, care ar fi constat atât în pretinse inacțiuni, cât și în acțiuni prejudiciabile. BCE a avut câștig de cauză, în primă instanță, în unul dintre aceste două procese, însă hotărârea relevantă a Tribunalului a fost atacată de partea adversă și se află, în prezent, pe rolul Curții de Justiție. Celălalt proces este încă pendinte în fața Tribunalului. Aceste procese vor fi soluționate luându-se în considerare, printre alți factori, rezultatul final al altor cauze conexe. În una dintre acestea, Tribunalul UE a considerat, în hotărârea sa din 12 octombrie 2022, că decizia BCE de a plasa Banca Carige sub administrare temporară nu avea un temei juridic corespunzător în conformitate cu legislația italiană. În consecință, Tribunalul a anulat decizia BCE de a plasa Banca Carige sub administrare temporară, precum și prima prelungire a duratei administrării temporare din 2019. Cu toate acestea, hotărârea Tribunalului a fost atacată de BCE în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, care încă poate anula această hotărâre. În plus, alte două decizii ale BCE de prelungire a administrării temporare sunt, în prezent, contestate în cadrul unei acțiuni în anulare, care este încă pendinte.

2.6 Note explicative privind contul de profit și pierdere

Nota 24 – Venituri/(cheltuieli) nete din dobânzi

Nota 24.1 - Venituri nete din dobânzi la rezervele valutare

Veniturile nete din dobânzi/cheltuielile nete privind dobânzile aferente rezervelor valutare ale BCE, pe tip de instrument, sunt prezentate mai jos:

Veniturile nete din dobânzi/cheltuielile nete privind dobânzile aferente rezervelor valutare ale BCE, pe monedă străină, au fost următoarele:

Nota 24.2 – Venituri din dobânzi rezultate din creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

În anul 2024, veniturile din dobânzi aferente cotei de 8% a BCE din valoarea totală a bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 5.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”) s-au ridicat la 5 232 de milioane EUR (față de 4 817 milioane EUR în 2023). Creșterea a fost rezultatul ratei medii mai ridicate a dobânzii la operațiunile principale de refinanțare comparativ cu anul precedent (4,1% în 2024, față de 3,8% în 2023).

Nota 24.3 – Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate

În anul 2024, cheltuielile cu remunerarea generate de creanțele BCN din zona euro cu privire la rezervele valutare transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”) s-au ridicat la 1 448 de milioane EUR (față de 1 335 de milioane EUR în 2023). Creșterea a fost rezultatul ratei medii mai ridicate a dobânzii la operațiunile principale de refinanțare comparativ cu anul precedent (4,1% în 2024, față de 3,8% în 2023).

Nota 24.4 – Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară au fost următoarele:

Nota 24.5 – Cheltuieli nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN

Veniturile din dobânzi sau cheltuielile privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN, au fost următoarele:

Creșterea a fost în principal rezultatul ratei medii mai ridicate a dobânzii la operațiunile principale de refinanțare comparativ cu anul precedent (4,1% în 2024, față de 3,8% în 2023).

Nota 25 – Câștiguri/(pierderi) realizate care rezultă din operațiuni financiare

Câștigurile și pierderile realizate care rezultă din operațiuni financiare au fost următoarele:

Pierderile nete realizate din preț includ câștigurile și pierderile realizate aferente titlurilor de valoare și contractelor futures pe rata dobânzii. Pierderile nete realizate din preț înregistrate în 2024 au fost generate cu precădere de tratamentul contabil al amortizării primelor și discounturilor legate de rambursările titlurilor deținute în cadrul ABSPP.^[60] Pierderile nete realizate din preț au fost parțial compensate de câștigurile nete realizate din diferențe de curs de schimb, care s-au datorat, în mare măsură, reducerilor valorii unui număr de titluri în dolari SUA la sfârșitul exercițiului financiar.

Tabelul următor prezintă câștigurile și pierderile realizate care rezultă din operațiuni financiare, defalcate pe monedă străină și pe trimestru:

Nota 26 – Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

Următoarele active și poziții financiare au înregistrat reduceri ale valorii:

Valoarea de piață a mai multor titluri de valoare, deținute în principal în portofoliul în dolari SUA, s-a redus în paralel cu majorarea randamentelor corespunzătoare către sfârșitul anului 2024, ceea ce a condus la pierderi nerealizate din preț la sfârșitul exercițiului financiar.

Pierderile nerealizate din diferențe de curs de schimb s-au datorat mai ales reducerii valorii aferente costului mediu de achiziție al deținerilor BCE de yeni japonezi la cursul valabil la închiderea exercițiului în 2024. Această evoluție reflectă deprecierea yenului japonez în raport cu euro de la efectuarea achizițiilor.

Nota 27 – Venituri/(cheltuieli) nete din taxe și comisioane

Veniturile de la acest post constau, în principal, în taxe de supraveghere. Cheltuielile includ preponderent comisioanele de custodie.

Venituri și cheltuieli aferente atribuțiilor de supraveghere
Veniturile legate de supravegherea bancară cuprind, cu precădere, veniturile din taxe de supraveghere. BCE percepe taxe anuale entităților supravegheate pentru recuperarea cheltuielilor suportate în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. Pe baza cheltuielilor anuale efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2024 s-au ridicat la 681 de milioane EUR (față de 654 de milioane EUR în 2023).

Pentru a determina valoarea taxelor de supraveghere care urmează să fie percepute, cheltuielile anuale efective se ajustează cu sumele rambursate către/primite de la bănci individuale pentru perioadele de taxare anterioare și alte ajustări, inclusiv dobânzile încasate pentru plățile efectuate cu întârziere.^[61] Luând în considerare o ajustare corespunzătoare dobânzilor încasate pentru plățile efectuate cu întârziere, precum și rambursărilor nete către băncile individuale pentru perioadele de taxare anterioare, taxele anuale de supraveghere care urmează să fie percepute entităților supravegheate pentru perioada de taxare 2024 corespund unei sume aproape egale cu cheltuielile anuale efective, în valoare de 681 de milioane EUR^[62] (a se vedea nota 6.4 „Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate”). Taxele individuale de supraveghere vor fi facturate în trimestrul II 2025.^[63]

BCE este, de asemenea, abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu legislația bancară aplicabilă a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere și nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. În schimb, sumele aferente sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2024, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate au însumat 16 milioane EUR (față de 18 milioane EUR în 2023).

Prin urmare, veniturile BCE din atribuțiile de supraveghere au fost următoarele:

Cheltuielile asociate supravegherii bancare rezultă din supravegherea directă a entităților semnificative, monitorizarea supravegherii entităților mai puțin semnificative și îndeplinirea atribuțiilor orizontale și a serviciilor specializate. Acestea constau în cheltuielile directe ale funcției de supraveghere a BCE și cheltuielile relevante generate de departamentele de suport necesare pentru îndeplinirea responsabilităților de supraveghere ale BCE, reflectând serviciile furnizate de acestea în legătură cu: sediul și instalațiile; resursele umane; tehnologia informației; aspectele juridice, de audit și administrative; comunicare și traducere; și alte activități.

Cheltuielile efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE, care sunt recuperate prin intermediul taxelor anuale de supraveghere pentru anul 2024, au fost de 681 de milioane EUR (față de 654 de milioane EUR în 2023). Pe lângă impactul inflației, intensificarea inițiativelor în materie de supraveghere, alături de creșterea costurilor asociate dezvoltării și îmbunătățirii continue a sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare, a contribuit la creșterea generală a acestor cheltuieli.

Nota 28 – Venituri din instrumente de capital și participații

În anul 2024, la acest post sunt menționate dividendele în valoare de 1 milion EUR (față de 1 milion EUR în 2023) încasate pentru acțiunile deținute de BCE la BRI (a se vedea nota 6.2 „Alte active financiare”).

Nota 29 – Alte venituri

În anul 2024, alte venituri s-au ridicat la 119 milioane EUR (față de 72 de milioane EUR în 2023). Valoarea totală a provenit în principal din contribuțiile BCN participante la costurile suportate de BCE în legătură cu proiectele și serviciile active ale SEBC.

Nota 30 – Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal au fost următoarele:

În anul 2024, numărul mediu de angajați, exprimat în echivalent de normă întreagă,^[64] a fost de 4 297 (față de 4 222 în anul 2023), dintre care 386 în posturi de conducere (față de 380 în anul anterior).

Costurile mai ridicate asociate beneficiilor postangajare au rezultat din modificarea în 2024 a normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE. În conformitate cu normele contabile relevante ale BCE privind pensiile, costul serviciilor prestate anterior rezultat din această modificare a fost evidențiat integral în contul de profit și pierdere pentru anul 2024, când a fost luată decizia (a se vedea nota 13.3 „Diverse”). Salariile și alocațiile s-au majorat în concordanță cu creșterea planificată a numărului mediu de angajați ai BCE și cu ajustările salariale periodice.

Remunerarea membrilor Comitetului executiv și a membrilor Consiliului de supraveghere
Membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE primesc un salariu de bază, precum și o indemnizație de reședință. În cazul președintelui, în locul indemnizației de reședință se asigură o reședință. Membrii Comitetului executiv și președintele Consiliului de supraveghere primesc, de asemenea, o indemnizație de reprezentare. Sub rezerva Condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene, membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere pot avea dreptul la alocația pentru gospodărie, alocația pentru copiii aflați în întreținere, alocația școlară și alte alocații, în funcție de situația individuală a acestora. Salariile se impozitează în beneficiul UE, din acestea deducându-se și contribuțiile la sistemele de pensii, de asigurări sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor. Alocațiile nu sunt impozabile și nu sunt luate în considerare la calculul pensiei.

În anul 2024, salariile de bază plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE (respectiv exceptând reprezentanții autorităților naționale de supraveghere) au fost următoarele:^[65]

Suma totală a alocațiilor plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere și a contribuțiilor achitate de BCE în numele acestora la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor a fost de 1 254 013 EUR (față de 1 169 703 EUR în anul anterior).

De asemenea, pot fi acordate plăți tranzitorii foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere, pe o perioadă limitată după încetarea mandatelor lor. În anul 2024, aceste plăți, alocațiile conexe și contribuțiile BCE la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor pentru foștii membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere au însumat 552 772 EUR (față de 365 864 EUR în anul anterior). Majorarea acestor plăți s-a datorat numărului mai mare de foști membri care au beneficiat de aceste plăți în 2024, comparativ cu 2023.

Plățile legate de pensii, inclusiv alocațiile postangajare, și contribuțiile la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor destinate foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere și persoanelor aflate în întreținerea acestora au reprezentat 2 185 215 EUR (față de 2 670 313 EUR în anul 2023).^[66] În anul 2024, această sumă a inclus o plată forfetară achitată unui fost membru la încetarea mandatului, iar în 2023, o plată forfetară achitată unui fost membru la pensionare. Aceste plăți au fost efectuate în locul plăților viitoare aferente pensiei.

Nota 31 – Cheltuieli administrative

Cheltuielile administrative au fost următoarele:

Creșterea cheltuielilor administrative în anul 2024 s-a datorat, în principal, (i) majorării cheltuielilor informatice legate de transformarea digitală („cheltuieli legate de tehnologia informației”) și (ii) contribuției BCE la extinderea facilităților de îngrijire a copiilor din cadrul Școlii Europene din Frankfurt („Cheltuieli de personal”). Inflația a continuat să afecteze diverse cheltuieli evidențiate la acest post.

Nota 32 – Servicii de producere a bancnotelor

În anul 2024, aceste cheltuieli s-au ridicat la 9 milioane EUR (față de 9 milioane EUR în 2023). Valoarea totală se referă în principal la costurile asociate transportului transfrontalier de bancnote euro între imprimerii și BCN, din perspectiva livrărilor de bancnote noi, dar și între BCN, pentru acoperirea deficitelor de bancnote din stocuri excedentare. Aceste costuri sunt suportate de BCE la nivel central.

Nota 33 – Transfer (în)/din provizioanele pentru riscuri

În anul 2023, acest post a inclus eliberarea întregii sume din provizionul pentru riscuri financiare, în valoare de 6 620 de milioane EUR, pentru a acoperi parțial pierderile rezultate din expuneri la riscuri financiare (a se vedea „Provizionul pentru riscuri financiare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Prin urmare, acest provizion a fost zero la 31 decembrie 2023. În anul 2024 nu au avut loc transferuri.

2.7 Evenimente ulterioare datei bilanțului

Nota 34 – Modificarea ratei dobânzii utilizate pentru remunerarea soldurilor intra-Eurosistem

La data de 13 martie 2024, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra unui set de principii care vor ghida implementarea politicii monetare în viitor și a decis că, printre alți parametri-cheie, va continua să influențeze orientarea politicii monetare prin intermediul ratei dobânzii la facilitatea de depozit.^[67] În același context, Consiliul guvernatorilor a decis că, de la 1 ianuarie 2025, rata dobânzii la facilitatea de depozit va deveni baza remunerării (i) soldurilor constituite cu ocazia utilizării sistemului TARGET, datorate de/către BCN din zona euro, (ii) creanțelor legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului și (iii) angajamentelor echivalente transferului de rezerve valutare.

2.8 Situațiile financiare 2020-2024

Bilanțul contabil

Contul de profit și pierdere