Feedback privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2023

Prezenta sinteză a reacțiilor oferă răspunsuri la aspectele evidențiate și solicitările formulate de Parlamentul European în rezoluția sa din 11 februarie 2025 referitoare la Raportul anual 2023 al BCE.^[1] Aceasta este publicată cu ocazia prezentării Raportului anual 2024 al BCE în fața Parlamentului European. Sinteza explică politicile BCE legate de aspectele abordate în rezoluție și este structurată pe teme.^[2] BCE a publicat astfel de sinteze ale reacțiilor din anul 2016, în urma unei sugestii din partea Parlamentului European.

1 Politica monetară și evoluțiile economice

1.1 Politica monetară și inflația

Rezoluția Parlamentului European solicită BCE să evite reducerea prea rapidă a ratelor dobânzilor. Aceasta exprimă regretul că inflația de bază în zona euro s-a situat la 2,7% în decembrie 2024, doar trei țări raportând rate sub 2% la momentul respectiv, precum și îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca inflația de bază mai ridicată să se traducă în valori mai ridicate ale inflației totale. [punctele 9, 10 și 16]

BCE este hotărâtă să asigure stabilizarea de o manieră susținută a inflației totale la nivelul țintei de 2% pe termen mediu. Măsurile sale restrictive de politică monetară au contribuit la convergența susținută a inflației totale la nivelul țintei de 2% pe termen mediu, evoluție reflectată în proiecțiile macroeconomice recente pentru zona euro ale experților. Inflația de bază, mai exact inflația totală exclusiv produse energetice și alimente, s-a redus ușor la 2,4% în luna martie 2025, față de 2,6% în februarie. Procesul dezinflaționist global implică evoluții ale inflației totale și ale inflației de bază care se susțin reciproc. Scăderea inflației totale reduce nevoia populației de a compensa inflația, contribuind astfel la temperarea dinamicii salariale, precum și necesitatea reevaluării prețurilor articolelor. Pe fondul diminuării inflației totale, inflația de bază se va modera și va contribui, la rândul ei, la reducerea în continuare a inflației totale. În plus, convergența către țintă va fi sprijinită de impactul persistent al înăspririi anterioare a politicii monetare asupra prețurilor de consum și de menținerea unei ancorări ferme a anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung în jurul țintei. Mai ales în condițiile actuale marcate de sporirea incertitudinilor, Consiliul guvernatorilor va urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea sa cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor nu își asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor. La stabilirea ratelor dobânzilor reprezentative, Consiliul guvernatorilor va trebui să echilibreze riscul unei reduceri prea rapide a ratelor dobânzilor, care ar putea determina accelerarea inflației, și riscul unei relaxări prea lente a politicii monetare, care ar afecta în mod inutil activitatea economică și ocuparea forței de muncă și ar putea conduce la niveluri prea scăzute ale inflației.

Graficul 1

Evoluția inflației totale și cea a inflației de bază

(variații procentuale anuale)

1.2 Impactul inflației și al politicii monetare asupra diferitelor sectoare

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să evalueze impactul variațiilor ratelor dobânzilor asupra diferitelor sectoare economice, printre care sectoarele cu utilizare intensivă a capitalului. [punctul 10]

BCE monitorizează și analizează atent evoluțiile din diferite sectoare, inclusiv pe piața forței de muncă, pentru a înțelege mai bine modul în care politica sa monetară influențează cheltuielile gospodăriilor populației și deciziile de investiții ale firmelor și, implicit, inflația. De exemplu, analiza BCE arată că măsurile de politică monetară au un impact mai puternic asupra sectorului prelucrător decât asupra celui al serviciilor.^[3] Monitorizarea evoluțiilor sectoriale este deosebit de importantă în evaluarea orientării politicii monetare, deoarece activitatea din sectorul serviciilor înregistrează, de regulă, un decalaj în raport cu industria prelucrătoare în cadrul ciclului economic. Ratele ridicate ale dobânzilor au avut un efect inhibitor asupra economiei, mai ales asupra investițiilor private. Cu toate acestea, menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu rămâne cea mai eficace modalitate prin care politica monetară poate sprijini un mediu macroeconomic stabil, favorabil investițiilor. Stabilitatea prețurilor este esențială pentru orice tip de investiții fixe, întrucât oferă firmelor mai multă certitudine cu privire la faptul că nu vor înregistra creșteri excesive ale costurilor în timp.

1.3 Instrumentarul de prognozare al BCE

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să își revizuiască și să își îmbunătățească în continuare modelele pentru a face o mai bună distincție între sursele de inflație bazate pe cerere și cele legate de ofertă. [punctul 19]

BCE își revizuiește și actualizează în mod constant modelele, parțial pentru a ține seama mai bine de factorii legați de cerere și ofertă. Niciun model nu poate lua în considerare totalitatea factorilor economici și a canalelor de transmisie. Prin urmare, BCE a adoptat o abordare de tip „suită de modele”.^[4] Întrucât structurile economice evoluează în mod continuu, iar sursele fluctuațiilor economice variază, BCE își evaluează și optimizează periodic modelele și elaborează unele noi. De exemplu, BCE își îmbunătățește în permanență setul de instrumente de modelare pentru o mai bună evaluare a implicațiilor, atât din perspectiva cererii, cât și din cea a ofertei, ale riscurilor legate de schimbările climatice, ale tensiunilor geopolitice sau ale evoluțiilor tehnologice, precum utilizarea inteligenței artificiale.^[5] În pofida acestor eforturi, având în vedere natura fără precedent a șocurilor cu care s-a confruntat economia în ultimii ani, erorile mari de prognoză au fost inevitabile și comune la nivelul instituțiilor. Cu toate acestea, erorile de prognoză au fost reduse recent în mod semnificativ. În același timp, experiența recentă a îndemnat la reflecție în ceea ce privește caracterul adecvat al instrumentelor utilizate și, în special, modul în care pot fi evaluate mai bine implicațiile factorilor legați de cerere și de ofertă asupra inflației, chestiune care a devenit esențială în dezbaterile privind politica monetară. Astfel, în evaluarea în curs a strategiei BCE, analiza surselor legate de cerere și de ofertă ale inflației deține un rol central. Evaluarea va oferi, de asemenea, informații detaliate cu privire la îmbunătățirile mai generale care au fost aduse cadrului de modelare și prognoză al BCE, precum și la modul în care acesta ar putea fi optimizat în continuare.

1.4 Bilanțul și achizițiile de active ale BCE

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să continue monitorizarea reducerii treptate a bilanțului său, inclusiv efectele acesteia asupra economiei zonei euro. Aceasta invită BCE să transmită informații cu privire la impactul programelor sale de achiziționare de active asupra funcționării piețelor financiare, inclusiv cu privire la efectele acestora asupra fondurilor de pensii și a societăților de asigurare. [punctul 23]

Dimensiunea bilanțului Eurosistemului continuă să se reducă. Aceasta reflectă faptul că portofoliile aferente programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) se reduc într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu mai reinvestește principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Totodată, până la sfârșitul anului 2024, băncile rambursaseră integral sumele împrumutate în cadrul operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL), încheind astfel această parte a procesului de normalizare a bilanțului. Reducerea portofoliilor aferente APP și PEPP a fost absorbită de piață în mod corespunzător, fără a provoca perturbări, iar băncile au înlocuit OTRTL cu surse de finanțare de pe piață. Pe măsură ce Eurosistemul și-a redus treptat deținerile de titluri, alți investitori, inclusiv gospodăriile populației, băncile, fondurile de pensii și societățile de asigurare, și-au majorat gradual deținerile. BCE face periodic schimb de informații cu privire la achizițiile sale de active și dialoghează cu părțile interesate.^[6] Acest demers include discuții cu participanții pe piață și publicarea statisticilor referitoare la deținerile de titluri de valoare. De asemenea, BCE a accelerat în mod semnificativ publicarea de analize privind funcționarea piețelor financiare și, în special, privind impactul normalizării bilanțului său.^[7] BCE va continua să monitorizeze efectele procesului de normalizare a bilanțului asupra funcționării piețelor financiare și asupra economiei. Proiecțiile experților BCE/Eurosistemului iau în considerare o gamă largă de prețuri pe piețele financiare, inclusiv cele care ar putea fi afectate de restrângerea bilanțului.

Graficul 2

Bilanțul Eurosistemului: curent și proiectat

(mii de miliarde EUR)

1.5 Transmisia politicii monetare

Rezoluția Parlamentului European solicită BCE să soluționeze problema plăților de dobânzi aferente deținerilor de rezerve ale băncilor. [punctul 22]

Transmisia politicii monetare se bazează pe capacitatea BCE de a orienta în mod eficace ratele dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară. Aceasta este prima etapă a lanțului de transmisie care determină, în ultimă instanță, ratele dobânzilor pentru firme și populație, influențând deciziile lor privind investițiile și cheltuielile și permițând BCE să atingă ținta inflației pe termen mediu. Remunerarea depozitelor pe care băncile le dețin la Eurosistem reprezintă un punct de ancorare pentru ratele dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară, asigurând orientarea acestora în concordanță cu orientarea vizată a politicii monetare. Dacă aceste depozite nu ar fi remunerate, atunci ratele dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară ar putea coborî la zero, ceea ce nu ar permite BCE să influențeze condițiile de finanțare. În același timp, BCE se străduiește să dea dovadă de cât mai multă eficiență posibil, inclusiv în ceea ce privește costurile, în eforturile sale de orientare a ratelor dobânzilor pe piața monetară. De exemplu, în luna septembrie 2023 Consiliul guvernatorilor a stabilit la 0% remunerarea deținerilor de rezerve minime obligatorii ale băncilor, mai exact ponderea rezervelor pe care acestea trebuie să le dețină la banca centrală națională. Această decizie a îmbunătățit eficiența politicii monetare prin reducerea valorii totale a dobânzilor care trebuie plătite pentru rezerve, permițând în același timp BCE să orienteze în mod eficace ratele dobânzilor pe piața monetară. Pe fondul sporirii încrederii în revenirea susținută a inflației la nivelul țintei, BCE a diminuat treptat rata dobânzii la facilitatea de depozit cu 150 puncte de bază, până la 2,50%, față de nivelul maxim consemnat în luna septembrie 2023, reducându-și astfel plățile de dobânzi către bănci. Totodată, surplusul de rezerve se înscrie pe un trend descendent, având în vedere rambursarea sumelor împrumutate de bănci în cadrul operațiunilor de creditare pe termen lung și reducerea portofoliului de obligațiuni ca urmare a faptului că Eurosistemul nu mai reinvestește principalul aferent obligațiunilor ajunse la scadență.

1.6 Includerea locuințelor ocupate de proprietari în IAPC

Rezoluția Parlamentului European solicită accelerarea foii de parcurs pentru includerea locuințelor ocupate de proprietari în indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), accentuând că acest lucru ar fi de dorit atât din motive de reprezentativitate, cât și din motive de comparabilitate între țările din zona euro. [punctul 20]

Includerea locuințelor ocupate de proprietari în IAPC pentru a consolida măsurarea inflației rămâne o temă importantă pentru BCE. În cadrul Sistemului Statistic European nu s-a ajuns încă la un acord privind tratamentul locuințelor ocupate de proprietari în contextul IAPC.^[8] Întrucât Eurostat nu produce, în prezent, indici experimentali care să combine IAPC și datele privind locuințele ocupate de proprietari, BCE a eliminat această lacună pe plan intern prin calcularea unor indici analitici care combină valorile IAPC cu indicii prețurilor locuințelor ocupate de proprietari utilizând două abordări distincte, mai exact abordarea bazată pe achiziții nete și abordarea bazată pe echivalarea închirierilor (prin imputarea chiriilor).^[9] BCE sprijină ferm agenda de cercetare a Sistemului Statistic European, care vizează investigarea a trei abordări alternative pentru includerea locuințelor ocupate de proprietari în IAPC, precum și a aspectelor conceptuale și practice aferente, și speră că aceasta va conduce la rezultate tangibile.

2 Mandatul BCE

2.1 Obiectivul secundar al BCE

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să își respecte mandatul atunci când interpretează sau acționează în conformitate cu obiectivul său secundar. Aceasta invită BCE să includă în raportul său anual un capitol specific unde să explice modul în care a interpretat și a pus în aplicare obiectivul său secundar. De asemenea, invită BCE să își revizuiască politicile pentru a se asigura că promovează competitivitatea UE fără a pune în pericol obiectivul său principal. [punctele 33, 34, 35 și 39]

BCE se angajează, în primul rând, să își îndeplinească obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere stabilității prețurilor, Consiliul guvernatorilor integrează o serie de considerații legate de obiectivul secundar în deciziile sale de politică monetară. Aceasta decurge din formularea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede obligația BCE de a „sprijini politicile economice generale din Uniune, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii”. Din acest motiv, obiectivul secundar este abordat în mod explicit în strategia de politică monetară a BCE. La ajustarea instrumentelor sale de politică monetară, cu condiția ca două configurații ale setului de instrumente să conducă în egală măsură la stabilitatea prețurilor și să nu îi aducă atingere, Consiliul guvernatorilor va alege configurația care sprijină în mod optim politicile economice generale ale UE în materie de creștere economică, ocupare a forței de muncă și incluziune socială și care protejează stabilitatea financiară și contribuie la atenuarea impactului schimbărilor climatice, cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivelor UE.

BCE raportează cu privire la deciziile sale de politică monetară și analizele relevante pentru obiectivul secundar în diferitele capitole ale Raportului anual. Raportul anual 2023 al BCE a inclus o casetă specială care explică modul în care obiectivul secundar este luat în considerare în conduita politicii monetare a BCE și modul în care BCE comunică cu privire la măsurile sale referitoare la obiectivul secundar. Caseta evidențiază părțile din Raportul anual în care pot fi consultate raportările privind deciziile de politică monetară și analizele aflate la baza acestora care au legătură cu obiectivul secundar. În Raportul anual 2024, această raportare continuă să fie integrată în toate capitolele.

În calitate de instituții competente ale UE, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European iau măsuri pentru promovarea competitivității UE, pe care BCE o sprijină. BCE include considerații legate de creștere și competitivitate în deciziile sale de politică monetară și va continua să aibă în vedere impactul politicilor și măsurilor UE în acest domeniu. Mai exact, BCE consideră binevenite Comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2025 privind o Busolă pentru competitivitatea UE și măsurile emblematice prezentate.^[10] BCE este pregătită să contribuie la elaborarea inițiativelor legislative din comunicare, ca parte a rolului său consultativ privind legislația UE prevăzut la articolul 127 alineatul (4) din TFUE. În plus, inițiativele în curs care țin de atribuțiile BCE bazate pe dispozițiile Tratatului, în special în domeniul plăților, precum promovarea inovării, integrării și rezilienței la nivelul infrastructurii post-tranzacționare a Europei și pregătirea pentru posibila lansare a unei monede euro digitale, reprezintă elemente importante pentru consolidarea competitivității Europei.

2.2 Considerații geopolitice

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să elaboreze un plan geopolitic pentru perioada 2025-2030 pentru a înțelege mai bine efectele războaielor și conflictelor asupra stabilității prețurilor. [punctele 19, 40 și 41]

BCE monitorizează în mod activ evoluțiile geopolitice, având în vedere importanța acestora pentru activitatea economică, inflație și stabilitatea financiară, și ține seama de acestea în cadrul deliberărilor sale privind politica monetară. Tensiunile geopolitice pot fi surse de șocuri economice și de incertitudini și pot avea implicații considerabile asupra stabilității prețurilor. Prin urmare, BCE completează periodic proiecțiile standard cu analize ale unor scenarii pentru a evalua impactul posibil al unor evenimente ipotetice, precum războaiele și conflictele, care nu sunt incluse în proiecțiile de bază. De exemplu, în proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2023, o analiză a scenariilor a explorat o serie de riscuri extreme în raport cu proiecțiile de bază decurgând dintr-o posibilă escaladare majoră și prelungită a conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv o închidere parțială a Strâmtorii Ormuz. În plus, Consiliul guvernatorilor ia în considerare evoluțiile și riscurile geopolitice, printre alți factori, atunci când adoptă decizii de politică monetară, astfel cum se reflectă în dările de seamă ale ședințelor sale de politică monetară. De asemenea, BCE monitorizează atent implicațiile acestor evoluții asupra stabilității financiare în zona euro. Actualizări periodice privind aceste riscuri sunt prezentate în raportul Financial Stability Review al BCE. Implicațiile evoluțiilor și riscurilor geopolitice asupra stabilității financiare în zona euro au fost analizate îndeaproape în edițiile din mai și noiembrie 2024 ale Financial Stability Review. Nu în ultimul rând, ca parte a evaluării în curs a strategiei sale de politică monetară, BCE desprinde învățăminte din răspunsul său la șocul prețurilor produselor energetice generat, în perioada 2022-2023, de invadarea Ucrainei de către Rusia. Această evaluare va întări gradul de pregătire a BCE pentru șocurile viitoare la nivelul ofertei, în special pentru cele generate de evoluțiile geopolitice. BCE va aduce constatările sale la cunoștința Parlamentului European și este pregătită să poarte în continuare discuții pe baza acestora.

3 Schimbările climatice

3.1 Schimbările climatice și inflația

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să evalueze în continuare în ce măsură schimbările climatice îi afectează capacitatea de a menține stabilitatea prețurilor. [punctul 36]

BCE efectuează analize ample pentru a înțelege atât implicațiile impactului fizic al schimbărilor climatice, cât și cele ale tranziției ecologice asupra inflației și economiei. Impactul evenimentelor climatice extreme asupra economiei este complex și multidimensional. Evenimentele climatice mai frecvente și mai extreme pot afecta activitatea economică și nivelurile inflației. Acestea pot genera o combinație de șocuri la nivelul ofertei și șocuri la nivelul cererii, conducând la volatilitatea inflației și la incertitudini. De exemplu, studiile BCE arată că temperaturile mai ridicate ar putea determina majorarea prețurilor alimentelor și ar putea avea efecte diferite asupra dinamicii prețurilor serviciilor în funcție de anotimpuri și de țări.^[11] Pe un orizont de timp mai îndelungat, intensificarea riscurilor fizice poate avea, de asemenea, efecte structurale asupra creșterii economice pe termen lung și asupra ratelor dobânzilor pe termen lung. BCE a elaborat, de asemenea, abordări bazate pe modele pentru analizarea transmisiei strategiilor de decarbonizare, precum taxele pe carbon, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și scenariile privind un mix de politici, prin intermediul sectorului energetic la nivelul producției și al inflației.^[12] Analizele experților sunt utilizate pentru fundamentarea proiecțiilor macroeconomice și utilizate ca scenarii în jurul proiecției de bază. De exemplu, extinderea programului EU ETS a fost luată în considerare în mod explicit în proiecțiile din luna decembrie 2024, indicând o inflație relativ mai ridicată la sfârșitul orizontului de proiecție. În plus, BCE a analizat necesarul de finanțare, rolul sectorului privat și sprijinul sectorului public în mobilizarea investițiilor ecologice.^[13] Investițiile semnificative în tranziția ecologică pot avea, de asemenea, implicații economice și financiare ample care prezintă relevanță pentru politica monetară, cu efecte, de exemplu, asupra presiunilor inflaționiste și a volatilității inflației, a costului capitalului și a costurilor de producție, precum și a piețelor forței de muncă. Impactul macroeconomic și financiar global estimat depinde de răspunsurile anticipate ale politicii monetare. Deși strategia de politică monetară a BCE are o orientare pe termen mediu care îi permite să facă abstracție de deviațiile pe termen scurt ale inflației de la țintă, șocurile ample sau persistente ar putea conduce la perpetuarea abaterilor de la țintă dacă nu sunt contracarate printr-un un răspuns eficace din partea politicii monetare. Răspunsurile de politică monetară ale BCE au fost flexibile și adaptabile pentru a menține stabilitatea prețurilor și vor continua să fie la fel în viitor pentru a face față provocărilor în continuă evoluție, inclusiv celor generate de schimbările climatice.

3.2 Schimbările climatice și neutralitatea pieței

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să respecte principiul neutralității pieței în toate operațiunile sale, remarcând totodată că neutralitatea pieței este mai degrabă un instrument operațional decât o cerință legală. [punctul 37]

BCE aderă la principiul enunțat în Tratat al „unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând o alocare eficientă a resurselor”.^[14] După cum s-a menționat în rezoluție, neutralitatea pieței este mai degrabă un instrument operațional decât o cerință legală. Aceasta poate contribui la asigurarea faptului că intervențiile BCE pe piață respectă principiul economiei de piață deschise. Cu toate acestea, BCE poate devia în mod justificat de la neutralitatea pieței pentru a-și atinge obiectivele și a respecta principiile prevăzute în Tratat. Aceasta include abordarea considerațiilor privind gestionarea riscurilor. De exemplu, în programele de achiziționare de active, aplicarea unor criterii de eligibilitate precum cerințele minime de calitate a creditului pentru achizițiile de active a presupus că deținerile BCE de obligațiuni nu au fost neapărat proporționale cu capitalizarea de piață. În plus, în cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie, achizițiile de obligațiuni suverane au fost ghidate mai degrabă de grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul Eurosistemului decât de capitalizarea de piață. În contextul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ, în alocarea de niveluri de referință au fost incluse considerații privind schimbările climatice pentru a reduce riscul financiar legat de schimbările climatice în bilanțul Eurosistemului prin reducerea intensității emisiilor de dioxid de carbon aferente deținerilor sale corporative. Ca parte a evaluării recente a cadrului operațional, Consiliul guvernatorilor a convenit, de asemenea, asupra unui set de principii care vor sta la baza implementării politicii monetare în viitor.^[15] Printre acestea se numără principiul economiei de piață deschise și recunoașterea importanței obiectivului secundar.

3.3 Schimbările climatice și stabilitatea financiară

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să își continue activitatea privind testele de rezistență la riscurile climatice elaborate pentru a evalua reziliența băncilor și a societăților în fața riscului de tranziție climatică. [punctul 40]

Setul de instrumente analitice utilizat de BCE pentru testările la stres cu privire la riscurile legate de schimbările climatice este îmbunătățit în mod activ și continuu. În ultimii ani, BCE a elaborat testări la stres avansate privind schimbările climatice pentru a evalua riscurile din bilanțul Eurosistemului și pentru a ajuta băncile individuale și sistemul financiar în general să evalueze riscurile la care sunt expuse în cadrul diverselor rezultate climatice. Activitatea BCE include două testări la stres cu privire la schimbările climatice la nivelul întregii economii (2021 și 2023), o testare la stres specifică sectorului bancar (2022), precum și o testare la stres cu privire la riscurile climatice din bilanțul Eurosistemului, ca parte a planului său de acțiune pentru includerea de considerații privind schimbările climatice în strategia sa de politică monetară (2022). Cel mai recent, la solicitarea Comisiei Europene, BCE a efectuat o testare la stres privind schimbările climatice pentru exercițiul „Pregătiți pentru 55”, în colaborare cu autoritățile europene de supraveghere și cu Comitetul european pentru risc sistemic.^[16] Aceasta a arătat că, deși este puțin probabil ca pierderile aferente riscului de tranziție să pună în pericol stabilitatea financiară a UE, pierderile instituțiilor financiare cresc și capacitatea lor de finanțare poate fi afectată atunci când riscurile de tranziție sunt însoțite de șocuri macroeconomice.

De asemenea, BCE contribuie în mod activ la o mai bună înțelegere a riscurilor legate de schimbările climatice în alte foruri. BCE se află în fruntea Direcției de lucru privind elaborarea și analiza de scenarii din cadrul Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS), care a avut un rol esențial în elaborarea scenariilor macrofinanciare pe termen lung privind schimbările climatice.^[17] Aceste scenarii oferă proiecții pentru evaluarea riscurilor legate de schimbările climatice, având în vedere diferitele traiectorii economice și ale politicilor. Cu fiecare versiune, acestea sunt îmbunătățite, incluzând riscuri fizice și de tranziție optimizate și încorporând cele mai recente date științifice în domeniul climei. Sub conducerea BCE, NGFS va publica, în semestrul I 2025, primele sale scenarii climatice pe termen scurt. Aceste scenarii vor fi primul instrument accesibil publicului pentru evaluarea impactului imediat al riscurilor legate de schimbările climatice. De asemenea, BCE contribuie în mod activ la activitatea Comitetului permanent pentru supraveghere, riscuri și inovare al Autorității bancare europene de elaborare a unui cadru la nivel înalt pentru testarea periodică la stres cu privire la schimbările climatice, care va ajuta băncile să identifice și să soluționeze vulnerabilitățile lor legate de mediu, sociale și de guvernanță.

4 Moneda euro digitală

4.1 Scopul și avantajele unei monede euro digitale

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să demonstreze beneficiile unei monede euro digitale, inclusiv o autonomie strategică sporită la nivel de plăți, mai multă concurență pe piața de retail a plăților, potențialul de a stimula inovarea în domeniul plăților și al finanțelor, o mai bună incluziune financiară și un sistem de plăți de rezervă offline fiabil. [punctul 26]

O monedă euro digitală ar menține libertatea cetățenilor de a utiliza un mijloc de plată suveran în întreaga zonă euro și ar proteja suveranitatea noastră monetară, în contextul diminuării utilizării numerarului și al dependenței sporite de actori din afara UE. Etapa de investigare a unei monede euro digitale a fost lansată în anul 2021 pentru a examina în continuare necesitatea emiterii unei monede digitale a băncii centrale pentru plăți de mică valoare în Europa.^[18] Investigarea posibilității introducerii unei monede euro digitale a fost considerată necesară, având în vedere schimbările rapide din sectorul plăților de mică valoare (Graficul 3). Acest aspect a fost reafirmat de Comisia Europeană în evaluarea impactului pe care a efectuat-o în 2023, care a menționat că absența unei monede digitale a băncii centrale pentru plăți de mică valoare în zona euro ar putea submina treptat suveranitatea monetară a Eurosistemului.^[19] În ultimii ani, dependența noastră de actori externi în ceea ce privește plățile de mică valoare a crescut și mai mult.^[20] Riscurile asociate au devenit mai tangibile, evidențiind o dată în plus necesitatea unei monede euro digitale pentru a consolida autonomia strategică și suveranitatea monetară a Europei.^[21] Argumentele în favoarea unei monede euro digitale sunt deosebit de puternice în contextul unui sector fragmentat și dependent de exterior al plăților precum cel al zonei euro.^[22]

Moneda euro digitală ar fi o modalitate de plată digitală, universal acceptată în întreaga zonă euro, pentru plățile efectuate în magazine, online sau între persoane. Aceasta ar funcționa atât offline, cât și online. Similar numerarului, moneda euro digitală ar fi lipsită de riscuri, accesibilă pe scară largă, ușor de folosit și gratuită pentru utilizările de bază.^[23] Aceasta ar spori eficiența ecosistemului european de plăți în ansamblu, favorizând inovarea și întărind reziliența acestuia la posibile atacuri cibernetice și perturbări tehnice. BCE instituie, de asemenea, o platformă de inovare pentru a colabora cu părțile interesate să experimenteze plăți condiționate și cazuri suplimentare de utilizare.^[24]

Graficul 3

Instrumente de plată utilizate la punctele de vânzare, zona euro, 2016-2024

4.2 Protecția vieții private

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să acorde prioritate unor garanții solide în materie de confidențialitate pentru moneda euro digitală, instituindu-le ca standard de aur pentru protecția vieții private, pentru a asigura încrederea publicului și pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor. [punctul 32]

Garantarea protecției vieții private a utilizatorilor a constituit, încă de la început, un element central al proiectului privind o monedă euro digitală. Funcționalitatea offline ar oferi o confidențialitate similară numerarului, întrucât detaliile plăților efectuate în acest mod ar fi cunoscute numai plătitorului și beneficiarului plății. În ceea ce privește plățile online care utilizează moneda euro digitală, BCE nu ar putea stabili în mod direct o legătură între o persoană și plățile efectuate de aceasta. Datele la care ar avea acces BCE ar fi pseudonimizate, ceea ce înseamnă că BCE nu ar putea vedea niciun fel de date cu caracter personal care ar permite identificarea plătitorului. BCE se angajează să utilizeze cele mai recente tehnologii de sporire a protecției vieții private, continuând totodată să evalueze noi măsuri care ar putea fi fezabile și eficace. În plus, BCE intenționează să introducă un cadru de conformitate și audit în materie de protecție a datelor, în temeiul căruia ar fi supravegheată de autorități independente de protecție a datelor pentru a asigura conformitatea cu legislația UE privind protecția datelor – cele mai puternice norme în materie de confidențialitate și securitate din lume.^[25]

4.3 Implicații asupra sectorului financiar

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să țină seama de stabilitatea financiară și de structura sectorului financiar în contextul introducerii monedei euro digitale. [punctul 31]

Proiectarea monedei euro digitale ia în considerare sistemul financiar european bazat pe bănci și include garanții solide pentru a proteja stabilitatea sistemului financiar. În primul rând, nu ar fi necesar ca utilizatorii să dețină monedă euro digitală pentru a putea plăti cu ea. Prin conectarea perfectă a contului lor în moneda euro digitală la un cont de plăți deschis la banca lor, aceștia ar putea efectua și primi plăți online în euro digital chiar peste volumul de fonduri pe care le dețin în moneda euro digitală și peste limita de deținere. Această tehnologie „în cascadă” ar permite companiilor și autorităților guvernamentale, cărora nu li s-ar permite să dețină monedă euro digitală, să primească plăți în această monedă.^[26] În al doilea rând, similar bancnotelor, deținerile de monedă euro digitală nu ar fi remunerate și, prin urmare, nu ar concura cu depozitele de economii. În al treilea rând, ar exista limite privind volumul de monedă euro digitală care ar putea fi deținut de persoane fizice. Eurosistemul elaborează, împreună cu participanții pe piață, cadrul analitic și modelele care ar fi utilizate pentru a determina limita de deținere pe baza a trei aspecte principale definite în proiectul de regulament: utilizabilitatea, politica monetară și stabilitatea financiară.^[27] Această activitate acordă o atenție deosebită diferențelor în ceea ce privește dimensiunea băncilor și modelele de afaceri.^[28] Nu în ultimul rând, moneda euro digitală beneficiază de contribuții valoroase din partea părților interesate de pe piață pentru a asigura că aceasta poate fi integrată în structurile și soluțiile existente. Acest aspect este esențial, întrucât moneda euro digitală ar fi distribuită de bănci și de alți prestatori privați de servicii de plată și ar utiliza într-o măsură cât mai mare posibil standardele și infrastructura de plată existente.

4.4 Decizia privind emiterea unei monede euro digitale

Rezoluția Parlamentului European solicită ca o eventuală decizie de emitere a monedei euro digitale să nu fie luată exclusiv de Consiliul guvernatorilor BCE. [punctul 27]

O decizie a Consiliului guvernatorilor privind posibilitatea și momentul emiterii unei monede euro digitale ar fi luată numai după adoptarea cadrului legislativ, respectând astfel pe deplin rolul colegiuitorilor UE. Încă de la început, BCE a informat periodic Parlamentul European cu privire la progresele înregistrate de acest proiect.^[29] Legislația propusă va constitui cadrul în limitele căruia moneda euro digitală ar putea fi instituită ca mijloc legal de plată, incluzând domenii legate de protecția vieții private, distribuție și stabilitatea financiară.^[30] Consiliul guvernatorilor va lua în considerare în mod corespunzător orice ajustări conceptuale care pot fi necesare în urma deliberărilor legislative și recunoaște că un sprijin politic larg este esențial înainte de a putea decide dacă să emită sau nu o monedă euro digitală. BCE va continua să își asume întreaga responsabilitate în orice moment și va informa Parlamentul European în permanență și îndeaproape cu privire la progresele înregistrate de Eurosistem în direcția introducerii unei monede euro digitale, nu numai în această etapă, ci și după încheierea deliberărilor legislative.

4.5 Angajamentul față de numerar

Rezoluția Parlamentului European reiterează că numerarul ar trebui să rămână disponibil pe scară largă și accesibil în orice moment, pentru a asigura astfel pluralismul mijloacelor de plată. [punctul 29]

Numerarul va continua să reprezinte un element esențial și indispensabil al monedei unice, chiar și odată cu introducerea unei monede euro digitale. Caracteristicile unice ale numerarului ca monedă bătută, care poate fi utilizată independent de orice tehnologie, evidențiază în continuare importanța și disponibilitatea necesară a acestuia pentru cetățenii din zona euro. BCE sprijină cu fermitate propunerea Comisiei Europene de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro^[31], care face parte integrantă din pachetul privind moneda unică. Acest regulament ar obliga țările din zona euro să garanteze acceptarea suficientă și efectivă a numerarului și accesul la numerar pe întreg teritoriul lor. BCE subliniază importanța finalizării procesului legislativ cu colegiuitorii UE în cursul anului 2025. În plus, consideră binevenite inițiativele legislative actuale ale mai multor state membre care abordează vulnerabilități și amenințări specifice la adresa infrastructurii naționale a numerarului, precum accesul la bancomate și acoperirea teritorială. Aceste inițiative evidențiază importanța regulamentului.

5 Alte activități ale BCE, transparență și asumarea responsabilității

5.1 Rolul internațional al euro

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să analizeze cum ar putea întări rolul internațional al monedei euro pentru a crește atractivitatea sa ca monedă de rezervă și a susține noi direcții dictate de piață. [punctul 43]

Euro este a doua monedă de rezervă ca importanță la nivel mondial, iar statutul său este un efect secundar al unor politici economice solide în zona euro, care ar trebui continuate. BCE monitorizează rolul internațional al euro și își publică analiza în rapoarte anuale. Potrivit celui mai recent raport, publicat în iunie 2024, ponderea euro în rândul diferiților indicatori ai utilizării monedelor pe plan internațional s-a menținut peste 19% de la introducerea sa în 1999.^[32] De exemplu, euro a reprezentat aproximativ 20% din deținerile de rezerve valutare la nivel mondial în anul 2023, plasându-se după dolarul SUA (circa 58%) și înaintea yenului japonez (în jur de 6%). Fundamentele economice solide, inclusiv politicile economice robuste, constituie factori determinanți importanți ai rolului internațional al monedelor. BCE contribuie la politici economice robuste în zona euro, asumându-și în continuare angajamentul de a menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu și, implicit, atractivitatea monedei euro ca mijloc de tezaurizare. Soliditatea politicilor economice va fi, de asemenea, esențială pentru creșterea rezilienței rolului internațional al monedei euro într-o lume potențial mai fragmentată. Trecerea la o Uniune Economică și Monetară mai profundă și mai completă, inclusiv la o veritabilă uniune a piețelor de capital, ar face ca piețele euro să devină mai profunde și mai lichide. În plus, prin consolidarea rezilienței sistemului european de plăți și prin oferirea unei alternative la monedele digitale stabile (stablecoins) garantate cu dolari SUA pentru plăți digitale rapide și fiabile, o monedă euro digitală ar putea sprijini rolul internațional al euro. Nu în ultimul rând, respectarea statului de drept în Europa este esențială pentru menținerea încrederii globale în moneda euro.

5.2 Securitatea cibernetică și reziliența

Rezoluția Parlamentului European invită BCE să asigure siguranța și securitatea sistemului monetar pentru utilizatorii săi, în special având în vedere evoluțiile geopolitice actuale, și felicită BCE pentru atenția pe care o acordă riscurilor de atacuri cibernetice. [punctul 45]

BCE își menține hotărârea fermă de a acorda prioritate securității și rezilienței sistemului monetar ca răspuns la evoluția amenințărilor cibernetice. Un element esențial al acestei abordări îl constituie colaborarea strânsă a BCE cu alți membri ai Sistemului European al Băncilor Centrale și ai Mecanismului unic de supraveghere, precum și cu organismele și agențiile UE, recunoscând caracterul cooperativ inerent al unei reziliențe cibernetice eficace. De exemplu, băncile centrale naționale care furnizează servicii TARGET pun un accent deosebit pe dezvoltarea și îmbunătățirea în permanență a capacităților de apărare cibernetică pentru a asigura fluxul liber, eficient și sigur de numerar, titluri de valoare și garanții la nivel european. În luna martie 2024, BCE și-a actualizat Strategia privind reziliența cibernetică a Eurosistemului, cu un domeniu de aplicare extins, care abordează acum și amenințările cibernetice emergente.^[33] Strategia revizuită și cadrul TIBER-EU actualizat pentru atacurile etice bazate pe informații operative privind amenințările se aliniază perfect la Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA), consolidând securitatea informatică și armonizând reziliența operațională în sectorul financiar.^[34],[35] De asemenea, BCE optimizează în prezent așteptările în materie de monitorizare a rezilienței cibernetice pentru infrastructurile pieței financiare, colaborând cu principalele părți interesate pentru a asigura că așteptările rămân la nivel de vârf și sunt aliniate la standardele internaționale relevante. Aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea stabilității sistemului financiar din zona euro în contextul provocărilor geopolitice și tehnologice.

5.3 Cadrul BCE privind avertizarea de integritate

Rezoluția Parlamentului European cere optimizarea în continuare a cadrului intern al BCE privind denunțarea de nereguli, aliniindu-l la Directiva UE privind avertizorii de integritate. [punctul 53]

Cadrul intern al BCE privind avertizarea de integritate a fost regândit și modernizat în anul 2020.^[36] Prin urmare, aceasta se aliniază la principiile directivei.^[37] După cum s-a subliniat anterior, acesta oferă, printre alte caracteristici, (i) un instrument de ultimă generație pentru raportarea anonimă; (ii) măsuri de protejare a confidențialității; și (iii) un cadru cuprinzător pentru protecția avertizorilor și a martorilor împotriva represaliilor. În pofida acestor evoluții și a învățămintelor desprinse din experiența acumulată în ultimii ani în ceea ce privește cadrul, BCE aduce, în prezent, îmbunătățiri suplimentare în vederea consolidării măsurilor generale de protecție pentru persoanele care raportează eventuale încălcări. Printre altele, se pune un accent deosebit pe stabilirea unui set de norme holistic, transparent și eficace, care să reflecte rolul BCE de angajator incluziv; să încurajeze soluționarea timpurie a problemelor la locul de muncă; să asigure drepturile și să echilibreze interesele persoanelor respective; și să conducă la un mediu de lucru sigur și respectuos. Printre elementele-cheie ale cadrului revizuit preconizat se numără o protecție sporită pentru persoanele expuse riscului de represalii, precum și procese raționalizate pentru a permite investigații mai prompte și mai centrate pe factorul uman, respectând, în același timp, drepturile procedurale adecvate. Aceste îmbunătățiri sunt, în prezent, discutate cu reprezentanții personalului BCE.

5.4 Comunicare, informare și educație

Rezoluția Parlamentului European încurajează colaborarea cu statele membre și cu băncile centrale naționale în ceea ce privește programele de alfabetizare financiară. [punctul 48]

Alfabetizarea financiară a populației este tot mai mult recunoscută ca unul dintre aspectele unei transmisii eficace a politicii monetare. Deși eforturile de îmbunătățire a alfabetizării financiare sunt depuse, în cea mai mare parte, de băncile centrale naționale și alte autorități naționale, BCE contribuie, de asemenea, la o mai bună înțelegere a economiei, a aspectelor financiare de bază și a politicilor BCE. Exemple ale unor astfel de eforturi care utilizează abordări inovatoare sunt noul canal YouTube Espresso Economics, care oferă videoclipuri săptămânale în care sunt explicate concepte economice; chestionarele online pe Kahoot!; și eforturile susținute de comunicare într-un limbaj mai accesibil. Împreună cu băncile centrale naționale, BCE a atras, de asemenea, atenția asupra decalajului semnificativ în materie de cultură financiară dintre femei și bărbați, printr-o nouă inițiativă privind Ziua Internațională a Femeii. Inițiativa a stabilit cinci angajamente pentru eliminarea disparității de gen în domeniul alfabetizării financiare, inclusiv crearea unei rețele a băncilor centrale dedicată alfabetizării financiare.

5.5 Asumarea responsabilității de către BCE

Rezoluția Parlamentului European invită BCE și Parlamentul European să utilizeze pe deplin mecanismele privind responsabilitatea și transparența și, acolo unde este posibil, să consolideze în continuare aceste mecanisme, fără a aduce atingere independenței BCE. De asemenea, invită Sistemul European al Băncilor Centrale să continue să consolideze dialogul cu parlamentele naționale. [punctele 4 și 54]

BCE apreciază în mod deosebit relația reciproc avantajoasă de asumare a responsabilității pe care o are cu Parlamentul European. Obligațiile BCE privind asumarea responsabilității sunt prevăzute în legislația primară a UE. De-a lungul anilor, BCE a colaborat cu Parlamentul European pentru a-și spori gradul de asumare a responsabilității cu mult peste cerințele prevăzute în Tratat. În acest sens, în luna iunie 2023 președinta BCE și cea a Parlamentului European au semnat un schimb de scrisori care precizează canalele de asumare a responsabilității și constituie o înțelegere comună a practicilor de asumare a responsabilității în domeniul activității de bancă centrală. În timpul ultimei legislaturi, BCE a purtat discuții cu Parlamentul European chiar mai frecvent decât în cursul legislaturilor precedente (Graficul 4). Pe lângă funcția de control a Parlamentului European, BCE apreciază, de asemenea, posibilitatea de a-și explica politicile cetățenilor și reprezentanților aleși ai acestora, precum și de a afla opiniile lor. Aceasta sporește transparența, credibilitatea și eficacitatea politicilor BCE. Prin urmare, BCE își menține angajamentul deplin față de eforturile sale în materie de asumare a responsabilității și de transparență și vizează intensificarea în continuare a interacțiunilor cu Parlamentul European, în conformitate cu dispozițiile legislației primare a UE.

Graficul 4

Numărul de schimburi cu Parlamentul European

(număr pe an)

Deși băncile centrale naționale reprezintă principalii omologi ai parlamentelor naționale, BCE se întâlnește ocazional, pe bază ah-hoc, cu delegații ale parlamentelor naționale. Întrucât BCE își îndeplinește obligațiile de asumare a responsabilității în primul rând față de Parlamentul European, băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului sunt principalii omologi ai parlamentelor naționale respective. Amploarea și natura acestei interacțiuni depind de țară și de cadrul său instituțional. Cu toate acestea, BCE primește uneori delegații ale parlamentelor naționale sau vizitează parlamentele naționale pentru a discuta teme de importanță pentru întreaga zonă euro. Astfel de schimburi au loc la solicitarea parlamentului național, sunt condiționate de disponibilitatea BCE și urmăresc echilibrarea implicării la nivelul parlamentelor din zona euro.^[38] Băncile centrale naționale care fac parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, dar care nu fac parte din Eurosistem, au o conduită autonomă a politicii monetare, iar BCE nu desfășoară, în general, schimburi cu aceste parlamente naționale cu privire la politica sa monetară.