CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 12 septembrie 2024

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază rata dobânzii la facilitatea de depozit, mai exact rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare. Pe baza evaluării noastre actualizate privind perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare, este acum oportun să facem încă un pas în direcția moderării nivelului de restrictivitate a politicii monetare.

Datele recente privind inflația au fost, în linii mari, în concordanță cu anticipațiile, cele mai recente proiecții ale experților BCE confirmând perspectivele precedente ale inflației. Aceștia estimează o inflație totală medie de 2,5% în 2024, de 2,2% în 2025 și de 1,9% în 2026, similar proiecțiilor din luna iunie. Se anticipează că inflația se va intensifica din nou către finele acestui an, parțial ca urmare a ieșirii scăderilor accentuate anterioare ale prețurilor produselor energetice din calculul ratelor anuale. Ulterior, inflația ar trebui să coboare către nivelul țintei noastre pe parcursul semestrului II al anului viitor. În ceea ce privește inflația de bază, proiecțiile pentru anii 2024 și 2025 au fost revizuite în sens ușor ascendent, în condițiile în care dinamica prețurilor serviciilor a fost superioară celei estimate. În același timp, experții anticipează în continuare o diminuare rapidă a inflației de bază de la 2,9% anul acesta la 2,3% în 2025 și la 2,0% în 2026.

Inflația internă se menține ridicată, dat fiind că salariile continuă să se majoreze într-un ritm alert. Cu toate acestea, presiunile generate de costurile cu forța de muncă se moderează, iar profiturile amortizează parțial impactul creșterilor salariale asupra inflației. Condițiile de finanțare rămân restrictive, iar activitatea economică este încă modestă, reflectând nivelul scăzut al consumului privat și al investițiilor. Conform proiecțiilor experților, creșterea economică va fi de 0,8% în 2024, accelerându-se la 1,3% în 2025 și la 1,5% în 2026. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ușor descendent comparativ cu proiecțiile din luna iunie, datorată în principal unei contribuții mai reduse din partea cererii interne pe parcursul trimestrelor următoare.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele dobânzilor de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru. După cum s-a anunțat la 13 martie 2024, o serie de modificări aduse cadrului operațional de implementare a politicii monetare vor intra în vigoare începând cu data de 18 septembrie. Mai exact, spread-ul dintre rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi stabilit la 15 puncte de bază. Spread-ul dintre rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală și rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare va rămâne nemodificat la 25 puncte de bază.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia a înregistrat un avans de 0,2% în trimestrul II, față de 0,3% în trimestrul I, nivel inferior celor mai recente proiecții ale experților. Creșterea economică s-a datorat în principal exporturilor nete și cheltuielilor publice. Cererea internă privată s-a moderat, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației a scăzut, firmele au redus investițiile corporative, iar investițiile în obiective rezidențiale s-au diminuat. Deși serviciile au sprijinit creșterea economică, sectorul industrial și cel al construcțiilor au avut o contribuție negativă. Potrivit indicatorilor din sondaje, redresarea este marcată în continuare de o serie de influențe nefavorabile.

Anticipăm consolidarea redresării în timp, pe măsură ce creșterea veniturilor reale permite populației să consume mai mult. Disiparea progresivă a efectelor politicii monetare restrictive ar trebui să susțină consumul și investițiile. Și exporturile ar trebui să contribuie în continuare la redresare, pe fondul creșterii cererii globale.

Piața forței de muncă rămâne rezilientă. Rata șomajului s-a menținut, în linii mari, nemodificată la valoarea de 6,4% în luna iulie. În același timp, dinamica ocupării forței de muncă a încetinit la 0,2% în trimestrul II, față de 0,3% în trimestrul I. Indicatorii din sondajele recente sugerează moderarea în continuare a cererii de forță de muncă, rata locurilor de muncă vacante coborând în apropierea nivelurilor prepandemice.

Politicile fiscale și structurale ar trebui să vizeze sporirea productivității și competitivității economiei, ceea ce ar impulsiona creșterea potențială și ar contribui la diminuarea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. Raportul privind viitorul competitivității europene, elaborat de Mario Draghi, și cel privind capacitarea pieței unice, realizat de Enrico Letta, subliniază nevoia stringentă de reforme și oferă propuneri concrete în acest sens. Implementarea cadrului revizuit de guvernanță economică al UE, în totalitate, în mod transparent și fără întârziere, va ajuta autoritățile guvernamentale să reducă de o manieră durabilă deficitele bugetare și ponderile datoriei publice în PIB. Autoritățile guvernamentale ar trebui în momentul de față să înceapă să urmeze cu fermitate această direcție în planurile lor pe termen mediu privind politicile fiscale și structurale.

Inflația

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației s-a redus la 2,2% în luna august, față de 2,6% în iulie. Prețurile produselor energetice au scăzut într-un ritm anual de 3,0%, după creșterea de 1,2% înregistrată în luna precedentă. Dinamica prețurilor alimentelor s-a intensificat ușor la 2,4% în august. Componenta „bunuri” și componenta „servicii” au consemnat evoluții de sens contrar. Inflația măsurată prin prețurile bunurilor s-a diminuat la 0,4%, față de 0,7% în iulie, în timp ce cea măsurată prin prețurile serviciilor s-a intensificat la 4,2%, comparativ cu 4,0%

Majoritatea măsurilor inflației de bază s-au menținut, în linii mari, nemodificate în luna iulie. Inflația internă a consemnat numai o ușoară scădere la 4,4%, față de 4,5% în luna iunie, pe fondul unor presiuni puternice asupra prețurilor generate îndeosebi de câștigurile salariale. Dinamica salariilor negociate va rămâne ridicată și volatilă până la finele anului, având în vedere rolul semnificativ al plăților conjuncturale în unele țări și natura progresivă a ajustărilor salariale. În același timp, creșterea globală a costurilor cu forța de muncă se moderează. Dinamica remunerării pe salariat a continuat să se reducă, pentru a patra oară consecutiv, la 4,3% în trimestrul II și, conform proiecțiilor experților BCE, va consemna o nouă încetinire pronunțată anul viitor. În pofida nivelului modest al productivității, costurile unitare cu forța de muncă au înregistrat o creștere mai puțin accentuată, de 4,6% în trimestrul II, față de 5,2% în trimestrul I. Experții anticipează reducerea în continuare a ritmului de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă pe parcursul orizontului de proiecție, ca urmare a dinamicii salariale mai scăzute și a redresării productivității. Nu în ultimul rând, profiturile continuă să compenseze parțial efectele inflaționiste ale costurilor mai ridicate cu forța de muncă.

Procesul dezinflaționist ar trebui să fie sprijinit de reducerea presiunilor generate de costurile cu forța de muncă și de transmiterea treptată a înăspririi anterioare a politicii monetare la nivelul prețurilor de consum. Majoritatea măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează la aproximativ 2%, măsurile bazate pe indicatorii pieței coborând mai aproape de acest nivel ulterior ședinței noastre din luna iulie.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. O cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro, datorată, de exemplu, evoluției mai modeste a economiei mondiale sau escaladării tensiunilor comerciale între principalele economii, ar frâna avansul economic în zona euro. Războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu reprezintă surse majore de risc geopolitic. Drept consecință, încrederea firmelor și a populației în evoluțiile viitoare s-ar putea diminua, iar schimburile comerciale internaționale ar putea fi perturbate. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care efectele întârziate ale înăspririi politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. Dinamica economică ar putea fi mai intensă dacă inflația se reduce mai rapid decât s-a estimat, iar sporirea încrederii și majorarea veniturilor reale antrenează cheltuieli mai mari decât cele anticipate, sau dacă economia mondială înregistrează un avans peste așteptări.

Inflația ar putea depăși valorile estimate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Riscuri în sensul creșterii la adresa inflației sunt generate și de intensificarea tensiunilor geopolitice, care ar putea determina, pe termen scurt, o majorare a prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri și ar perturba schimburile comerciale internaționale. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena scumpirea alimentelor. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neanticipate a mediului economic în restul lumii.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață au înregistrat o scădere pronunțată ulterior ședinței noastre din luna iulie, în cea mai mare parte din cauza perspectivelor mai modeste ale creșterii globale și a preocupărilor reduse cu privire la presiunile inflaționiste. Tensiunile consemnate pe piețele internaționale în perioada verii au condus la înăsprirea temporară a condițiilor financiare pe segmentele mai riscante ale pieței.

În ansamblu, costurile de finanțare rămân restrictive, în condițiile în care majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor de politică monetară continuă să se propage prin intermediul lanțului de transmisie. În luna iulie, rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor și cea la creditele ipotecare noi s-au menținut ridicate la 5,1% și, respectiv, 3,8%.

Dinamica creditului este în continuare lentă, pe fondul cererii scăzute. Creditarea bancară a firmelor a consemnat un ritm anual de creștere de 0,6% în iulie, în ușoară scădere față de luna iunie, iar dinamica împrumuturilor acordate populației s-a accelerat marginal la 0,5%. Masa monetară în sens larg, măsurată pe baza agregatului M3, s-a majorat cu 2,3% în luna iulie, ritm egal celui din luna iunie.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază rata dobânzii la facilitatea de depozit. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele dobânzilor de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.