Banca Centrală Europeană (BCE) publică astăzi Raportul de convergenţă 2014, care evaluează progresele înregistrate de opt state membre ale Uniunii Europene (UE) în îndeplinirea obligaţiilor privind realizarea Uniunii Economice şi Monetare (UEM).
Raportul vizează Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia (evaluată pentru prima dată), Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Raportul de convergenţă al BCE evaluează gradul de realizare a unei convergenţe sustenabile în aceste ţări (convergenţa economică) şi de îndeplinire a obligațiilor statutare impuse băncilor centrale naţionale pentru a deveni parte integrantă a Eurosistemului (convergenţa juridică). În evaluarea sustenabilităţii convergenţei, raportul are, de asemenea, în vedere atât noul cadru consolidat de guvernanţă economică al UE, cât şi soliditatea mediului instituţional din fiecare ţară, inclusiv în domeniul statistic.
În cadrul acestui raport, Lituania a fost supusă unei analize relativ mai detaliate comparativ cu celelalte țări analizate, întrucât autoritățile lituaniene au exprimat intenția acestei ţări de a adopta moneda unică începând cu data de 1 ianuarie 2015.
Raportul de convergenţă 2014 prezintă următoarele rezultate:
Stabilitatea preţurilor
Pe parcursul perioadei de referinţă de 12 luni cuprinsă între mai 2013 şi aprilie 2014, inflaţia s-a poziţionat la niveluri modeste în UE, îndeosebi ca urmare a contribuţiilor scăzute ale preţurilor produselor energetice şi alimentelor, precum şi a trenării în continuare a activităţii economice în majoritatea ţărilor. Valoarea de referință corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor a fost de 1,7% şi a fost calculată prin adăugarea a 1,5 puncte procentuale la media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei IAPC pe parcursul celor 12 luni în Letonia (0,1%), Portugalia (0,3%) şi Irlanda (0,3%). Ratele inflaţiei IAPC în Grecia, Bulgaria şi Cipru au fost excluse din calculul valorii de referinţă, întrucât aceste trei state membre au fost considerate excepţii în ceea ce priveşte evoluţiile preţurilor.
În perioada de referinţă, rata medie anuală a inflaţiei a fost superioară valorii de referinţă în România, dar mult inferioară acesteia în celelalte şapte ţări analizate în acest raport.
Finanţele publice
În ceea ce priveşte criteriile fiscale, dintre ţările analizate, Republica Cehă, Croaţia şi Polonia fac, la data redactării acestui raport, obiectul unei proceduri de deficit excesiv, conform unei decizii a Consiliului UE. În anul 2013, toate ţările analizate, cu excepţia Croaţiei şi a Poloniei, au înregistrat o pondere a deficitului bugetar în PIB inferioară valorii de referinţă de 3%. Cu excepţia Croaţiei şi a Ungariei, în anul 2013 toate ţările analizate au consemnat o pondere a datoriei publice în PIB inferioară valorii de referinţă de 60%.
Cursul de schimb
Dintre ţările analizate în acest raport, Lituania este, în prezent, singura ţară care participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II). Litasul lituanian a participat la acest mecanism timp de mai mult de doi ani înainte de evaluarea convergenţei, iar cursul de schimb central al acestei monede nu a fost devalorizat în perioada analizată.
Ratele dobânzilor pe termen lung
Pe parcursul intervalului de referinţă cuprins între luna mai 2013 şi luna aprilie 2014, valoarea de referinţă aferentă ratelor dobânzilor pe termen lung a fost de 6,2%. Acest rezultat a fost obţinut prin adăugarea a 2 puncte procentuale la media aritmetică neponderată a ratelor dobânzilor pe termen lung din cele trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor, respectiv Letonia (3,3%), Irlanda (3,5%) şi Portugalia (5,8%).
În perioada de referinţă, ratele dobânzilor pe termen lung înregistrate de toate ţările analizate s‑au situat sub valoarea de referinţă, deşi cu marje diferite.
Convergenţa juridică
Lituania este singura ţară a cărei legislaţie respectă pe deplin toate cerinţele privind adoptarea euro prevăzute în Tratate și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al BCE. Cadrul juridic nu este pe deplin compatibil cu toate cerinţele privind adoptarea euro în niciuna dintre celelalte şapte ţări analizate. În aceste şapte ţări persistă incompatibilităţi cu privire la independenţa băncii centrale. În special, acestea se referă la independenţa instituţională şi financiară a băncilor centrale şi la independenţa personală. În plus, în toate ţările analizate, cu excepţia Lituaniei şi a Croaţiei, există incompatibilităţi cu privire la interdicţia de finanţare monetară, precum şi la integrarea juridică a băncilor centrale respective în Eurosistem.
Lituania
În perioada de referinţă, rata medie anuală a inflaţiei IAPC înregistrată de Lituania a fost de 0,6%, nivel net inferior valorii de referinţă corespunzătoare criteriului privind stabilitatea preţurilor. Nivelul actual scăzut al inflaţiei în Lituania reflectă cu precădere factori temporari, inclusiv ieftinirea materiilor prime pe piețele internaționale şi dinamica asociată mai scăzută a preţurilor administrate şi ale produselor energetice. Privind în perspectivă, menţinerea sustenabilă a unor rate scăzute ale inflaţiei va reprezenta o provocare pentru Lituania pe termen mediu, întrucât controlarea presiunilor inflaţioniste interne şi evitarea supraîncălzirii economiei în contextul unor cursuri de schimb fixe pot fi dificile. Este probabil ca procesul de recuperare a decalajelor să adâncească diferenţialul de inflaţie între Lituania şi zona euro pe termen mediu, ţinând seama de faptul că nivelul PIB pe locuitor şi cel al preţurilor sunt în continuare mai reduse în Lituania decât în zona euro. În concluzie, există preocupări cu privire la caracterul sustenabil al procesului de convergență a ratei inflației în Lituania.
Lituania nu face obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenţa unui deficit excesiv. În anul de referinţă 2013, această ţară a înregistrat un deficit bugetar de 2,1% din PIB, valoare inferioară celei de referinţă de 3%. Ponderea datoriei publice în PIB a fost de 39,4%, nivel semnificativ inferior valorii de referinţă de 60%.
Litasul lituanian a participat la MCS II timp de mai mult de doi ani înainte de evaluarea convergenţei. Lituania a aderat la mecanismul cursului de schimb cu menţinerea regimului de consiliu monetar existent ca angajament unilateral. Pe parcursul perioadei analizate, litasul lituanian a continuat să fie stabil, nu a prezentat deviaţii de la paritatea centrală faţă de euro, iar cursul de schimb central nu a fost devalorizat în raport cu euro.
În perioada de referinţă, ratele dobânzilor pe termen lung s-au situat, în medie, la 3,6%, valoare net inferioară celei de referinţă de 6,2%, corespunzătoare criteriului de convergenţă privind ratele dobânzilor.
Crearea unui mediu favorabil convergenţei sustenabile în Lituania necesită, printre altele, implementarea unor politici economice care să asigure stabilitatea macroeconomică sustenabilă, inclusiv stabilitatea preţurilor. Referitor la dezechilibrele macroeconomice, Comisia Europeană nu a nominalizat Lituania în vederea efectuării unei analize aprofundate în cadrul Raportului privind mecanismul de alertă pentru 2014. Totodată, dat fiind spaţiul limitat de manevră în contextul lipsei de flexibilitate a cursului de schimb nominal, este esenţial ca alte domenii de politică să furnizeze economiei mijloacele prin care aceasta să reziste şocurilor specifice fiecărei ţări pentru a preîntâmpina reapariţia dezechilibrelor macroeconomice.
După cum s-a menţionat mai sus, legislaţia lituaniană respectă prevederile Tratatelor și ale Statutului.
Prin elaborarea acestui raport, BCE respectă cerinţele articolului 140 din Tratat de a raporta Consiliului UE, cel puţin o dată la doi ani sau la solicitarea unui stat membru al UE care face obiectul unei derogări, cu privire la „progresele efectuate de statele membre care fac obiectul unei derogări în îndeplinirea obligaţiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice şi monetare”.
În prezent, zece state membre ale UE nu sunt încă participante cu drepturi depline la UEM. Două dintre acestea, respectiv Danemarca şi Regatul Unit, beneficiază de un statut special, în conformitate cu dispoziţiile protocoalelor relevante anexate la Tratat. Ca urmare, pentru aceste două ţări vor fi întocmite rapoarte de convergenţă numai la solicitarea acestora.
Raportul de convergenţă 2014 al BCE este disponibil pe website-ul BCE. Pentru întrebări din partea mass-media, persoana de contact este Wiktor Krzyżanowski, tel.: 49 69 1344 5755.