BCE publică Raportul de convergenţă 2010
Banca Centrală Europeană (BCE) publică astăzi Raportul de convergenţă 2010, care evaluează convergenţa economică şi juridică a nouă state membre ale Uniunii Europene (UE): Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Raportul analizează dacă a fost atins un grad înalt de convergenţă economică sustenabilă în aceste ţări. Este, de asemenea, examinat gradul de îndeplinire a criteriilor juridice în cazul băncilor centrale naţionale (BCN) pentru a deveni parte integrantă a Eurosistemului (convergenţă juridică).
Pe ansamblu, concluziile raportului arată că numeroase ţări s-au confruntat cu provocări importante legate de dezechilibrele şi vulnerabilităţile acumulate în perioadele anterioare, care au generat un proces de ajustare profundă în ultimii ani. Sub impactul crizei economico-financiare internaţionale, PIB real s-a prăbuşit sau s-a comprimat semnificativ în majoritatea ţărilor analizate. Deşi reculul activităţii economice şi influenţele externe au contribuit la temperarea inflaţiei, poziţiile fiscale s-au deteriorat substanţial, iar primele de risc suveran au crescut considerabil, după cum indică ratele dobânzilor pe termen lung.
Luând în considerare fiecare criteriu de convergenţă în parte, Raportul de convergenţă 2010 prezintă următoarele rezultate.
Stabilitatea preţurilor
Pe parcursul perioadei de referinţă de 12 luni cuprinsă între aprilie 2009 şi martie 2010, inflaţia s-a poziţionat la niveluri scăzute în UE, ca urmare a şocurilor negative asupra preţurilor internaţionale şi a declinului semnificativ al activităţii economice în majoritatea ţărilor. În consecinţă, valoarea de referinţă corespunzătoare criteriului stabilităţii preţurilor a fost de 1,0%. Această valoare a fost calculată prin adăugarea a 1,5 puncte procentuale la media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei măsurate prin IAPC în cursul acestui interval în Portugalia (-0,8%), Estonia (-0,7%) şi Belgia (-0,1%). În Irlanda, rata inflaţiei măsurate prin IAPC a fost considerabil mai scăzută datorită unor factori specifici pe plan naţional. Cu toate acestea, în concordanţă cu abordarea adoptată în rapoartele anterioare, rata inflaţiei în Irlanda a fost considerată o excepţie şi, prin urmare, exclusă din calculul valorii de referinţă. Pe parcursul perioadei de referinţă, Republica Cehă, Estonia şi Letonia au înregistrat rate medii ale inflaţiei măsurate prin intermediul IAPC inferioare valorii de referinţă, în timp ce în celelalte şase ţări, inflaţia s-a plasat la valori superioare acesteia, cele mai ample devieri fiind observate în România, Ungaria şi Polonia.
Finanţele publice
În cele mai multe dintre ţări, situaţia fiscală a cunoscut o deteriorare pronunţată faţă de Raportul de convergenţă din anul 2008, reflectând în mare măsură degradarea semnificativă a condiţiilor macroeconomice. Bulgaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România au înregistrat o pondere a deficitului bugetar în PIB superioară nivelului de referinţă de 3% în anul 2009. Comisia Europeană pregăteşte deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul Bulgariei, toate celelalte ţări analizate constituind obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenţa deficitului excesiv. Numai Estonia şi Suedia au înregistrat deficite bugetare inferioare valorii de referinţă în anul 2009.
În ceea ce priveşte ponderea datoriei publice, numai Ungaria a depăşit valoarea de referinţă de 60% din PIB în anul 2009. În celelalte ţări, nivelurile datoriei au fost mai scăzute, deşi s-au majorat în toate cele nouă state membre analizate, în unele cazuri semnificativ.
Cursurile de schimb
Dintre ţările analizate în actuala ediţie a Raportului de convergenţă, Estonia, Letonia şi Lituania participă la MCS II. Monedele acestor state membre au intrat în MCS II cu mai mult de doi ani înainte de evaluarea convergenţei şi niciuna dintre parităţile centrale ale acestora nu a fost devalorizată în perioada analizată. Au existat, totuşi, o serie de situaţii marcate de tensiuni pronunţate pe pieţe în cadrul MCS II în cazul latsului leton.
Ratele dobânzilor pe termen lung
Pe parcursul intervalului de referinţă de 12 luni cuprins între luna aprilie 2009 şi luna martie 2010, valoarea de referinţă aferentă ratelor dobânzilor pe termen lung a fost de 6,0%. Deoarece Estonia nu dispune de o rată a dobânzii armonizată pe termen lung, acest rezultat a fost obţinut prin adăugarea a 2 puncte procentuale la media aritmetică neponderată a ratelor dobânzilor armonizate pe termen lung din cele două state membre ale UE luate în calcul pentru determinarea valorii de referinţă aferente criteriului stabilităţii preţurilor, respectiv Belgia (3,8%) şi Portugalia (4,2%). De-a lungul perioadei de referinţă, numai Republica Cehă şi Suedia au consemnat rate medii ale dobânzilor pe termen lung inferioare valorii de referinţă.
Estonia
În cuprinsul acestui raport, analiza privind Estonia este mai detaliată decât cele referitoare la celelalte ţări. Aceasta se datorează faptului că autorităţile acestei ţări au anunţat intenţia de a adopta euro începând cu data de 1 ianuarie 2011. Raportul de convergenţă 2010 publicat de BCE cuprinde următoarea evaluare cu privire la Estonia.
În perioada de referinţă aprilie 2009-martie 2010, rata medie anuală a inflaţiei IAPC înregistrată de Estonia a fost de -0,7%, nivel net inferior valorii de referinţă de 1,0% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea preţurilor. Pe baza celor mai recente informaţii, se anticipează o creştere a ratei medii anuale a inflaţiei IAPC în lunile următoare.
Ratele scăzute ale inflaţiei consemnate în prezent în Estonia reflectă cu precădere factori de natură temporară, inclusiv procesul de ajustare severă a activităţii economice aflat în derulare, care a condus la reducerea cu 14,1% a PIB real în anul 2009, după o perioadă îndelungată în care s-au acumulat vulnerabilităţi şi dezechilibre macroeconomice. De asemenea, absenţa presiunilor inflaţioniste în economia Estoniei reflectă necesitatea unui regim de curs de schimb fix în vederea recuperării pierderilor de competitivitate anterioare. După încheierea etapei de ajustare, menţinerea unor rate scăzute ale inflaţiei va constitui o provocare serioasă, având în vedere spaţiul limitat de manevră al politicii monetare. Este posibil ca procesul de recuperare a decalajelor să exercite un impact asupra inflaţiei în următorii ani, ţinând seama de faptul că PIB pe locuitor şi nivelul preţurilor sunt în continuare mai reduse în Estonia decât în zona euro. Odată cu reluarea creşterii economice şi în condiţiile unui regim de curs de schimb fix, ajustarea cursului de schimb real se va manifesta probabil prin valori mai ridicate ale inflaţiei. Având în vedere aranjamentul de tip consiliu monetar şi limitele instrumentelor alternative de politică anti-ciclică, ar putea fi dificilă preîntâmpinarea reapariţiei dezechilibrelor macroeconomice, inclusiv a unor rate înalte ale inflaţiei. Experienţa expansiunii economice puternice din ultimii ani evidenţiază provocările cu care se confruntă autorităţile din Estonia în asigurarea stabilităţii preţurilor, în absenţa, practic, a unei politici monetare independente. În concluzie, există preocupări referitoare la caracterul sustenabil al procesului de convergenţă a ratei inflaţiei din Estonia.
Estonia nu face obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenţa deficitului excesiv. În anul de referinţă 2009, Estonia a înregistrat un deficit bugetar de 1,7% din PIB, cu mult inferior valorii de referinţă. Ponderea datoriei publice brute în PIB s-a situat la 7,2%, fiind astfel net inferioară valorii de referinţă de 60%.
Coroana estoniană a participat la MCS II timp de mai mult de doi ani înainte de evaluarea convergenţei. Estonia s-a alăturat acestui mecanism menţinând aranjamentul de tip consiliu monetar existent ca angajament unilateral. În perioada analizată, moneda estoniană s-a menţinut stabilă şi nu a prezentat deviaţii de la paritatea centrală în raport cu euro în MCS II, pe fondul aplicării de către Estonia a unei politici nemodificate a cursului de schimb în cadrul regimului de tip consiliu monetar. De asemenea, Estonia nu şi-a devalorizat din proprie iniţiativă paritatea centrală în raport cu euro în cadrul MCS II.
Sistemul financiar al Estoniei este caracterizat de absenţa unei pieţe mature a instrumentelor de îndatorare pe termen lung exprimate în coroane estoniene, ceea ce reflectă nivelul redus al datoriei publice şi utilizarea euro pe scară largă. În acest context, nu este posibilă identificarea unui indicator care ar fi comparabil cu randamentele titlurilor de stat pe termen lung sau care le-ar putea înlocui, ceea ce face mai dificilă evaluarea sustenabilităţii procesului de convergenţă în Estonia. În aceste condiţii, s-a realizat o analiză generală a pieţelor financiare, luându-se în calcul diferiţi indicatori relevanţi. Pe ansamblu, evoluţiile înregistrate pe pieţele financiare în perioada de referinţă indică o evaluare mixtă. O serie de indicatori relevă preocupările majore ale participanţilor pe piaţă referitoare la sustenabilitatea procesului de convergenţă în Estonia. Aceste preocupări au fost deosebit de pronunţate în perioada de vârf a crizei internaţionale. Începând cu ultima parte a anului 2009, diminuarea aversiunii faţă de risc pe plan internaţional, evoluţiile fiscale şi percepţia participanţilor pe piaţă referitoare la preconizata adoptare a euro de către Estonia au contribuit la atenuarea tensiunilor de pe piaţă.
Crearea unui mediu favorabil convergenţei sustenabile în Estonia necesită implementarea unor politici economice care să asigure stabilitate macroeconomică, inclusiv stabilitatea sustenabilă a preţurilor. Dat fiind spaţiul limitat de manevră al politicii monetare în contextul aranjamentului de tip consiliu monetar, este esenţial ca alte domenii de politică să furnizeze economiei mijloacele prin care aceasta să depăşească şocurile specifice Estoniei şi să preîntâmpine reapariţia dezechilibrelor macroeconomice.
Convergenţa juridică
Până la 12 martie 2010, data-limită pentru modificările aduse legislaţiei evaluate în Raportul de convergenţă 2010, în nouă ţări examinate, cadrul juridic nu era în totalitate compatibil cu cerinţele pentru adoptarea euro prevăzute în Tratate şi în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al BCE. Cu toate acestea, la data de 22 aprilie 2010, Parlamentul estonian a adoptat Legea privind introducerea euro, prin care s-au eliminat incompatibilităţile încă existente în Estonia. În toate celelalte ţări analizate se menţin incompatibilităţi cu privire la independenţa băncii centrale. În special, acestea se referă la independenţa instituţională, personală şi financiară a băncilor centrale. În plus, în toate ţările analizate, cu excepţia Lituaniei, există incompatibilităţi cu privire la interdicţia de finanţare monetară, precum şi la integrarea juridică a băncilor centrale respective în Eurosistem.
***
Prin elaborarea acestui raport, BCE respectă cerinţele articolului 140 din Tratat de a raporta Consiliului Uniunii Europene (Consiliul UE) cel puţin o dată la doi ani sau la solicitarea unui stat membru care face obiectul unei derogări „cu privire la progresul realizat de statele membre în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin pentru realizarea Uniunii Economice şi Monetare”.
În prezent, 11 state membre nu sunt participante cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară. Două dintre acestea, respectiv Danemarca şi Regatul Unit, au un statut special, în conformitate cu dispoziţiile protocoalelor relevante anexate la Tratate. Ca urmare, pentru aceste două state membre ale UE vor fi întocmite Rapoarte de convergenţă numai la solicitarea acestora.
Versiunile Raportului de convergenţă în 21 de limbi ale Uniunii pot fi accesate pe website-ul BCE.
Banca Centrală Europeană
Direcția generală comunicare
- Sonnemannstrasse 20
- 60314 Frankfurt pe Main, Germania
- +49 69 1344 7455
- media@ecb.europa.eu
Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.
Contacte media