1 Prezentare generală

Se estimează că redresarea economică graduală în zona euro va continua în următorii ani, pe fondul incertitudinilor geopolitice și politice semnificative. Deși economia și-a reluat creșterea într-un ritm moderat în cursul anului 2024, indicatorii recenți sugerează o temperare a dinamicii pe termen scurt, fiind probabil ca încrederea scăzută a consumatorilor și incertitudinile ridicate din perioada actuală să consolideze comportamentul de economisire al gospodăriilor populației. Există însă premisele unei noi intensificări a creșterii economice. Mai exact, se anticipează că majorarea salariilor reale și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, în contextul unor piețe robuste ale forței de muncă, vor susține o redresare economică bazată în continuare pe consum, unul dintre principalii factori determinanți. Cererea internă ar trebui să fie, de asemenea, impulsionată de o relaxare a condițiilor de finanțare, în concordanță cu anticipațiile pieței privind traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor. Deși sunt grevate de incertitudini ridicate, se estimează că politicile fiscale înregistrează, în general, o tendință de consolidare. Cu toate acestea, fondurile din programul „Next Generation EU” (NGEU) ar trebui să sprijine creșterea economică până la expirarea programului în 2027. Potrivit ipotezei de bază, care presupune menținerea neschimbată a politicilor comerciale ale principalilor parteneri comerciali ai Europei, se anticipează că cererea externă se va consolida și va sprijini exporturile zonei euro. Prin urmare, se previzionează că schimburile comerciale nete vor avea o contribuție, în linii mari, neutră la creșterea PIB, în pofida dificultăților existente la nivelul competitivității. Rata șomajului ar trebui să se reducă în continuare la niveluri minime istorice. Odată cu începerea corecției unora dintre factorii ciclici care au diminuat productivitatea în perioada recentă, se așteaptă o intensificare a productivității pe parcursul orizontului de proiecție, deși există în continuare dificultăți structurale. Pe ansamblu, ritmul mediu anual de creștere a PIB real este proiectat să se situeze la 0,7% în 2024, la 1,1% în 2025 și la 1,4% în 2026, urmând să se modereze la 1,3% în 2027. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna septembrie 2024, perspectivele creșterii PIB au fost revizuite în sens descendent, în principal ca urmare a revizuirilor datelor privind investițiile în semestrul I 2024, a anticipațiilor privind o creștere mai modestă a exporturilor în 2025 și a unei ușoare revizuiri în sens descendent a expansiunii previzionate pentru cererea internă în 2026.^[1]

Conform proiecțiilor, inflația IAPC totală se va majora la sfârșitul anului 2024, urmând să se reducă și să fluctueze în jurul țintei inflației de 2% a BCE începând cu trimestrul II 2025. Se anticipează că efectele de bază asociate componentei „produse energetice” vor constitui principalul determinant al creșterii temporare a inflației la începutul orizontului de proiecție. Pe baza ipotezelor privind scăderea prețurilor petrolului și ale gazelor naturale, este probabil ca dinamica prețurilor produselor energetice să rămână negativă până în semestrul II 2025 și să se mențină ulterior la niveluri reduse, cu excepția unei intensificări în anul 2027 ca urmare a introducerii unor noi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice. Conform proiecțiilor, dinamica prețurilor alimentelor se va accelera până la jumătatea anului 2025, mai ales pe seama revigorării dinamicii prețurilor alimentelor neprocesate, urmând să se reducă, în medie, la 2,2% până în 2027. Potrivit anticipațiilor, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX) va scădea la începutul anului 2025, odată cu estomparea efectelor indirecte ale șocurilor anterioare ale prețurilor produselor energetice, în timp ce presiunile generate de costurile cu forța de muncă se diminuează, iar impactul întârziat al înăspririi anterioare a politicii monetare continuă să se transmită la nivelul prețurilor de consum. Se estimează că acest recul va fi determinat de reducerea dinamicii prețurilor serviciilor, care a fost relativ persistentă până în prezent. În ansamblu, se previzionează că inflația IAPCX se va modera de la 2,9% în 2024 la 1,9% în 2027. Dinamica salarială se va menține inițial la niveluri ridicate, dar se va diminua treptat, pe fondul disipării presiunilor asociate măsurilor de compensare a inflației. Se anticipează că temperarea ritmului de creștere a remunerării pe salariat, coroborată cu redresarea dinamicii productivității, va conduce la decelerarea semnificativă a ritmului de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă. Prin urmare, presiunile din surse interne asupra prețurilor sunt proiectate să se atenueze, marjele de profit urmând să amortizeze inițial presiunile încă ridicate generate de costurile cu forța de muncă, dar să se redreseze pe parcursul orizontului de proiecție. Presiunile inflaționiste externe ar trebui să rămână, în ansamblu, moderate. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, perspectivele inflației IAPC totale au fost revizuite marginal în sens descendent pentru 2024 și 2025, în principal ca urmare a evoluțiilor neprevăzute în sensul scăderii și a ipotezelor privind diminuarea prețurilor petrolului și ale energiei electrice.

2 Contextul internațional

Ritmul de creștere a economiei mondiale s-a menținut robust, deși accentuarea influențelor nefavorabile evidențiază fragilitatea perspectivelor economice globale.^[2] Dinamica economică globală s-a accelerat ușor în trimestrul III 2024, în linii mari în concordanță cu proiecțiile din luna septembrie 2024, în condițiile în care ritmul activității economice s-a intensificat în China, iar creșterea PIB real în Statele Unite a fost peste așteptări. În pofida unei trenări generalizate în sectorul prelucrător, datele noi sugerează că dinamica globală ar trebui să se mențină robustă în trimestrul IV 2024, fiind susținută de datele economice favorabile din Statele Unite și de sprijinul fiscal din China și Regatul Unit. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, persistența vulnerabilităților pieței imobiliare din China și posibilitatea ca următoarea administrație a SUA să se concentreze mai mult pe politicile interne sugerează că ritmul creșterii economice la nivel mondial rămâne fragil.

Se anticipează că dinamica economiei mondiale se va menține moderată, înregistrând o ușoară scădere pe parcursul orizontului de proiecție. Creșterea PIB real mondial este proiectată să se situeze la 3,4% în 2024 și la 3,5% în 2025, apoi să se reducă la 3,3% în 2026 și la 3,2% în 2027 (Tabelul 2). Perspectivele mai bune pe termen scurt comparativ cu proiecțiile anterioare reflectă datele economice favorabile din Statele Unite și China, precum și stimulul fiscal atât din China (destinat, în principal, reducerii constrângerilor financiare ale administrațiilor locale), cât și din Regatul Unit. Rezultatul alegerilor din SUA amplifică însă incertitudinile semnificative. Deși, în această etapă, este dificilă evaluarea calendarului și a gradului de angajament asociat declarațiilor făcute în timpul campaniei prezidențiale din SUA, proiecțiile de bază pentru Statele Unite includ deja politici mai stricte în materie de imigrație și prelungirea reducerii impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și cele juridice, măsură introdusă în 2017 și care urmează să expire în 2025. Diminuarea ușoară a creșterii economice globale către finele orizontului de proiecție se datorează, în principal, anticipațiilor privind încetinirea creșterii economice în China, reflectând evoluțiile demografice nefavorabile, și o ușoară decelerare în Statele Unite pe seama imigrației mai reduse. În Regatul Unit, se estimează că relaxarea politicilor fiscale va impulsiona doar temporar creșterea PIB real, în condițiile în care majorările viitoare ale impozitelor pe profit ar trebui să afecteze activitatea sectorului privat, conducând la o creștere mai scăzută în 2027.

După o intensificare peste așteptări în trimestrul III, se previzionează o încetinire a dinamicii schimburilor comerciale internaționale, pe fondul unei structuri mai puțin favorabile a cererii, riscurile în sensul scăderii fiind legate de accentuarea fragmentării și a politicilor comerciale protecționiste. Importurile globale au consemnat un avans peste așteptări în trimestrul III, ca urmare a creșterii abrupte a schimburilor comerciale ale SUA. Informații neoficiale sugerează că firmele din SUA au optat pentru devansarea importurilor pentru a evita posibile restricții comerciale și în contextul anticipării unor greve portuare în luna octombrie. Deși schimburile comerciale internaționale rămân în mod inerent volatile, cele mai recente date indică o încetinire a dinamicii importurilor globale în trimestrul IV. Scăderea reflectă moderarea ciclului de producție mondial și normalizarea importurilor de bunuri după devansarea anterioară. La acestea se adaugă o structură mai puțin favorabilă a cererii globale, determinată în prezent de sectorul serviciilor și consumul sectorului public, care se bazează mai puțin pe schimburi comerciale. Pentru restul orizontului de proiecție, se estimează că schimburile comerciale vor înregistra o creștere în concordanță cu activitatea economică mondială, în condițiile în care structura cererii se orientează din nou către elemente care se bazează în mai mare măsură pe schimburi comerciale (de exemplu, industria prelucrătoare și investițiile). Dinamica schimburilor comerciale internaționale și cererea externă adresată zonei euro au fost revizuite semnificativ în sens ascendent pentru anul 2024 pe seama rezultatelor mai favorabile, menținându-se, în linii mari, similare proiecțiilor din luna septembrie până la finele orizontului de proiecție. Conform proiecțiilor, dinamica cererii externe adresate zonei euro se va intensifica de la 3,1% în 2024 la 3,5% în 2025, pe fondul revirimentului schimburilor comerciale ale partenerilor comerciali apropiați ai zonei euro, urmând să se reducă ușor la 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027. Cu toate acestea, perspectivele rămân foarte incerte. Devansarea în continuare a importurilor, determinată de anticipațiile privind restricțiile comerciale, ar putea consolida schimburile comerciale pe termen scurt. Pe termen mediu, schimburile comerciale ar putea fi mai reduse, în contextul tensiunilor geopolitice actuale și al unei posibile creșteri a protecționismului comercial.

Se estimează că inflația globală se va menține pe o traiectorie descendentă pe parcursul orizontului de proiecție, în timp ce creșterea prețurilor de export ale concurenților zonei euro a fost revizuită în sens descendent comparativ cu proiecțiile din luna septembrie. Inflația la nivel mondial se menține pe o traiectorie descendentă progresivă, deși inflația măsurată prin prețurile serviciilor persistă în economiile dezvoltate ca urmare a dinamicii salariale ridicate. Conform proiecțiilor, inflația totală măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC) la nivel mondial se va reduce de la 4,2% în 2024 la 2,6% în 2027. La nivelul economiilor dezvoltate, se previzionează continuarea procesului de dezinflație, iar inflația totală va converge treptat către țintele băncilor centrale până în 2026. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie, profilul inflației totale este practic nemodificat. Dinamica prețurilor de export (exprimate în monedele naționale și în termeni anuali) ale concurenților zonei euro a devenit pozitivă în 2024, pe măsură ce impactul reducerilor anterioare ale prețurilor materiilor prime și presiunile din partea costurilor s-au disipat. Aceasta ar trebui să fluctueze în continuare în jurul valorii de 2% pe parcursul orizontului de proiecție, în linii mari în concordanță cu media istorică. Revizuirile în sens descendent ale dinamicii prețurilor de export ale concurenților comparativ cu proiecțiile din luna septembrie pentru 2025 și 2026 reflectă în principal impactul prețurilor mai scăzute ale petrolului și menținerea procesului de dezinflație la nivelul prețurilor de producție pe o perioadă mai îndelungată în China.

3 Economia reală

După ce a consemnat, în linii mari, o stagnare pe parcursul anului 2023, activitatea economică în zona euro s-a intensificat în cursul anului 2024 (Graficul 1). Creșterea trimestrială a PIB real s-a accelerat de la 0,2% în trimestrul II 2024 la 0,4% în trimestrul III, fiind sprijinită de revigorarea cererii interne. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, creșterea economică în trimestrul III 2024 a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare, în timp ce pentru trimestrul II aceasta a fost revizuită în sens descendent. Prin urmare, nivelul general al activității economice în trimestrul III a fost, în linii mari, în concordanță cu proiecțiile din luna septembrie. Această evoluție a reflectat în mare măsură compensarea rezultatelor neprevăzute consemnate de dinamica investițiilor și a exporturilor, în contextul unei ușoare accelerări a consumului. Este probabil ca acumularea de stocuri să fi contribuit la creșterea economică în trimestrul III. La nivelul sectoarelor, este posibil ca activitatea industrială să fi continuat să se reducă în trimestrul III, în timp ce activitatea în sectorul serviciilor a continuat să se intensifice.

Graficul 1

PIB real al zonei euro

a) Creșterea PIB real

(variații procentuale trimestriale, date trimestriale ajustate sezonier și cu numărul zilelor lucrătoare)

b) Nivelul PIB real

(volume înlănțuite (2020); miliarde EUR)

Datele noi sugerează că dinamica PIB în zona euro se va tempera într-o oarecare măsură pe termen scurt, pe fondul unor incertitudini semnificative. Indicatorii din sondaje relevanți pentru activitatea economică, precum indicele PMI și indicatorii de încredere a sectorului corporativ și a consumatorilor din sondajele Comisiei Europene, se mențin la niveluri reduse. Majoritatea acestora au consemnat noi scăderi în luna noiembrie. Datele noi indică existența unor diferențe persistente între sectoare, industria prelucrătoare menținându-se la un nivel foarte modest (indicele PMI privind producția în sectorul prelucrător pentru luna noiembrie situându-se la 45,1). În același timp, și activitatea în sectorul serviciilor s-a moderat, evoluție reflectată de indicele PMI privind producția în sectorul serviciilor pentru luna noiembrie, care a coborât sub 50. Pe ansamblu, se anticipează că activitatea economică va crește cu 0,2% în trimestrul IV 2024, un ritm mai lent decât în trimestrul III 2024, pe fondul corecției factorilor conjuncturali care au sprijinit creșterea economică în perioada verii (precum Jocurile Olimpice de la Paris) și având în vedere încrederea scăzută, gradul ridicat de incertitudine și tensiunile geopolitice. În condițiile în care se previzionează o creștere a PIB de 0,3% în trimestrul I 2025, perspectivele pe termen scurt sunt, în linii mari, în concordanță cu proiecțiile din luna septembrie.

Pe termen mediu, se anticipează o accelerare a creșterii PIB real, susținută de dinamizarea consumului, de consolidarea cererii externe și de disiparea efectelor inhibitoare ale înăspririi anterioare a politicii monetare (Tabelul 3). Creșterea în continuare a puterii de cumpărare a gospodăriilor populației, pe seama rezilienței dinamicii salariale și a scăderii inflației, ar trebui să sprijine expansiunea consumului privat. Cheltuielile gospodăriilor populației sunt proiectate să sprijine în continuare redresarea pe termen mediu (Graficul 2, tabloul a), deși într-o măsură ușor mai mică decât s-a estimat în proiecțiile din luna septembrie. Reziliența generală a pieței forței de muncă și redresarea progresivă estimată a încrederii consumatorilor ar trebui să sprijine, de asemenea, expansiunea consumului privat, în pofida comportamentului în continuare robust de economisire, generat inclusiv de nivelurile încă ridicate ale ratelor dobânzilor și de standardele restrictive de creditare. Conform proiecțiilor, investițiile se vor consolida treptat pe parcursul orizontului de proiecție, reflectând cu precădere disiparea efectului inhibitor exercitat de înăsprirea anterioară a politicii monetare, precum și sprijinul provenit din majorarea profiturilor unitare, mobilizarea fondurilor în cadrul programului NGEU și ameliorarea cererii interne și externe. Se anticipează că aceasta din urmă va susține, de asemenea, creșterea exporturilor, în pofida problemelor de competitivitate cu care se confruntă zona euro. Deși se estimează că orientarea politicii fiscale s-a înăsprit în 2024, aceasta ar trebui să fie, în linii mari, neutră în perioada 2025-2026. Conform proiecțiilor, orientarea politicii fiscale se va înăspri din nou către finele orizontului de proiecție, contribuind la moderarea dinamicii PIB în 2027 (Secțiunea 4).

Se estimează că impactul înăspririi anterioare a politicii monetare asupra creșterii economice se va disipa pe parcursul orizontului de proiecție, susținut de scăderea în continuare a ratelor dobânzilor de politică monetară. Impactul măsurilor de politică monetară adoptate în perioada decembrie 2021-septembrie 2023 continuă să se transmită la nivelul economiei reale. Cu toate acestea, cea mai mare parte a impactului în sensul scăderii asupra creșterii economice ar trebui să se fi materializat deja. După reducerile ratelor dobânzilor de politică monetară începând cu luna iunie 2024 și pe baza anticipațiilor pieței privind traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor la data-limită pentru proiecții (Caseta 1), se previzionează că impactul negativ al înăspririi anterioare a politicii monetare asupra creșterii economice se va atenua în 2025. Deși există incertitudini considerabile cu privire la amploarea și momentul acestui impact negativ, acesta ar trebui să se fi manifestat deja până în 2026.

Graficul 2

PIB real al zonei euro – repartizare pe componentele principale de cheltuieli

a) Proiecțiile din luna decembrie 2024	b) Revizuiri față de proiecțiile din luna septembrie 2024
(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)	(puncte procentuale și contribuții exprimate în puncte procentuale)

Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, creșterea PIB real a fost revizuită în sens descendent pentru perioada 2024-2026 (Tabelul 3 și Graficul 2, tabloul b). Revizuirile în sens descendent pentru perioada 2024-2025 reflectă un nivel mai scăzut al investițiilor (în principal ca urmare a revizuirilor datelor pentru semestrul I 2024) și al exporturilor (nete) pe termen scurt, pe seama problemelor actuale de competitivitate. Această evoluție este parțial compensată în 2024 de un consum mult mai robust al administrațiilor publice. Ritmul de creștere a consumului privat a fost, de asemenea, revizuit în sens descendent pentru perioada 2025-2026, pe seama reevaluării vitezei cu care se așteaptă ca rata de economisire să se normalizeze în raport cu nivelurile ridicate curente.

Se anticipează în continuare că principalul motor al creșterii PIB va fi consumul privat, sprijinit de creșterea robustă a remunerării forței de muncă pe seama majorărilor salariale și a scăderii inflației. Este probabil ca dinamica consumului privat să se fi accelerat puternic în trimestrul III 2024, în pofida ratei ridicate de economisire a gospodăriilor populației. Ritmul anual de creștere a cheltuielilor gospodăriilor populației ar trebui să se intensifice de la aproximativ 0,8-0,9% în perioada 2023-2024 la 1,3% în 2025-2026, urmând să coboare ușor în 2027 la nivelul mediei prepandemice de 1,2%. Redresarea consumului privat reflectă normalizarea treptată a ratei de economisire a gospodăriilor populației și majorarea veniturilor disponibile reale, în principal pe seama creșterii încă semnificative a câștigurilor salariale și a robusteții altor venituri decât cele din muncă (mai ales veniturile din activități independente și din active financiare). Deși se estimează că dinamica veniturilor reale va fi moderată în perioada 2025-2027, pe măsură ce efectele recuperării decalajelor între salariile reale și creșterea inflației se disipează, dinamica consumului privat ar trebui să beneficieze, de asemenea, de o scădere moderată a ratei de economisire, pe fondul normalizării treptate a comportamentului de consum. Se anticipează că rata de economisire a gospodăriilor populației se va menține ridicată, reflectând nivelurile încă înalte, deși în scădere, ale ratelor dobânzilor și standardele încă restrictive de creditare, și se va reduce gradual pe parcursul orizontului de proiecție, deși într-un ritm mai lent decât cel estimat în proiecțiile din luna septembrie 2024. Este probabil ca redresarea încrederii consumatorilor, precum și majorarea consumului, mai exact reacția întârziată a cheltuielilor gospodăriilor populației la creșterea puterii de cumpărare, să contribuie la diminuarea progresivă a economisirii. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, creșterea consumului privat a fost revizuită în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2024, reflectând o dinamică marginal mai intensă în contextul unei creșteri mai alerte a veniturilor din muncă, dar a fost revizuită în sens descendent pentru anii 2025 și 2026 cu 0,1 puncte procentuale și, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale, reflectând în mare măsură o rată de economisire mai ridicată, pe fondul unei normalizări anticipate mai lente a comportamentului gospodăriilor populației în ceea ce privește cheltuielile.

Se estimează că investițiile în obiective rezidențiale vor continua să se reducă în anul 2024, urmând să se redreseze lent în cursul anului 2025, pe fondul disipării treptate a efectelor negative exercitate de înăsprirea condițiilor de finanțare și al creșterii în continuare a veniturilor reale ale gospodăriilor populației. Este probabil ca investițiile în obiective rezidențiale să își fi continuat declinul prelungit în trimestrul III 2024 și se previzionează că acestea vor scădea și în trimestrele următoare, deși într-un ritm mai moderat, reflectând trenarea persistentă a cererii de locuințe. În linii mari în concordanță cu ameliorarea cererii anticipate de credite imobiliare raportată în cel mai recent sondaj al BCE privind creditul bancar în zona euro, se estimează că investițiile în obiective rezidențiale se vor redresa începând cu semestrul II 2025, pe seama diminuării progresive a ratelor dobânzilor la creditele ipotecare și a majorării veniturilor gospodăriilor populației. În ansamblu, după o nouă scădere semnificativă în 2024, pe fondul unui efect de report negativ asupra creșterii anuale în 2025, se anticipează că investițiile în obiective rezidențiale vor înregistra o creștere în termeni anuali în 2026, pentru prima dată din 2022.

Conform proiecțiilor, investițiile corporative vor crește într-un ritm modest pe parcursul orizontului de proiecție, pe fondul incertitudinilor geopolitice și economice, dar ar trebui să fie susținute de ameliorarea treptată a cererii interne și externe, de majorarea robustă a profiturilor unitare și de condițiile de finanțare mai favorabile. Investițiile corporative în zona euro s-au contractat în semestrul I 2024, pe seama volatilității ridicate ca urmare a activităților companiilor multinaționale din Irlanda, a cererii scăzute și a incertitudinilor sporite. Se proiectează o creștere a investițiilor în 2025, determinată de consolidarea anticipată a cererii interne și a celei externe, de ameliorarea condițiilor de finanțare și de dinamica robustă a profiturilor unitare. În 2026 și 2027, un efect inhibitor mai redus din partea condițiilor de finanțare, precum și efectele de antrenare (crowding-in) generate de implementarea programului NGEU și de fondurile private destinate încurajării investițiilor ecologice și a celor digitale vor contribui, de asemenea, la redresarea investițiilor.

După scăderea din trimestrul III 2024, se anticipează că dinamica exporturilor zonei euro se va menține modestă, urmând să se intensifice anul viitor, pe baza ipotezei potrivit căreia tarifele comerciale la nivel mondial rămân nemodificate. În pofida cererii externe robuste, datorată în principal devansării comenzilor pentru Crăciun,^[3] dinamica exporturilor a fost modestă în trimestrul II. În contextul încetinirii ciclului de producție global și al dificultăților persistente în materie de competitivitate pentru exportatorii din zona euro,^[4] creșterea exporturilor s-a redus în trimestrul III 2024, în concordanță cu semnalele negative transmise de cei mai recenți indicatori din sondaje privind comenzile pentru export în industria prelucrătoare și în sectorul serviciilor. Se previzionează că exporturile se vor redresa până la sfârșitul anului 2025, consemnând ritmuri de creștere ușor inferioare mediilor istorice, ca urmare a majorării cererii externe. Cu toate acestea, conform proiecțiilor, cotele de piață ale exporturilor se vor reduce pe parcursul întregului orizont de proiecție. De asemenea, se anticipează că importurile vor crește într-un ritm modest, ușor inferior celui pe termen lung. În ansamblu, după o contribuție pozitivă în trimestrul II 2024, schimburile comerciale nete au avut o contribuție negativă la creșterea economică în trimestrul III și se estimează că vor avea o evoluție similară și în trimestrul IV, urmând să se redreseze în semestrul I 2025. Raportul de schimb este proiectat să se amelioreze în cadrul orizontului de proiecție, dat fiind că efectele șocului prețurilor produselor energetice s-au transmis deja în cea mai mare parte la nivelul economiei. Conform proiecțiilor, soldul contului curent va atinge aproape 3% din PIB până la sfârșitul orizontului de proiecție, nivel ușor superior mediei prepandemice de 2,6%.

Se consideră că piața forței de muncă va rămâne, în ansamblu, rezilientă, deși ritmul de creștere a ocupării forței de muncă ar trebui să consemneze o încetinire comparativ cu ultimii ani. Ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere modestă în trimestrele II și III 2024. Se proiectează expansiunea în continuare a acesteia într-un ritm trimestrial de creștere relativ modest de 0,1-0,2% pe parcursul orizontului de proiecție. În termeni anuali, se estimează că dinamica ocupării forței de muncă s-a redus de la 1,4% în 2023 la 0,8% în 2024 și ar trebui să fluctueze în intervalul 0,4-0,6% în perioada 2025-2027 (o revizuire în sens ascendent cu 0,2 puncte procentuale pentru 2026 față de proiecțiile din luna septembrie, parțial pe seama unei revizuiri în sens ascendent a creșterii forței de muncă). Tiparul ocupării forței de muncă (Graficul 3) reflectă ipoteza potrivit căreia factorii ciclici care au sprijinit gradul de ocupare a forței de muncă într-o măsură mai mare decât de obicei în perioada recentă, cum ar fi strategia de menținere a locurilor de muncă ca urmare a deficitelor semnificative de forță de muncă, precum și creșterea puternică a profiturilor, salariile reale scăzute și dinamica robustă a forței de muncă, se vor disipa treptat. Conform proiecțiilor, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă va fi modestă în raport cu dinamica PIB, însă se estimează în continuare că aceasta va reveni la nivelul compatibil cu relația sa istorică cu PIB până la jumătatea anului 2027.^[5]

Graficul 3

Ocuparea forței de muncă

(variații procentuale trimestriale)

Potrivit anticipațiilor, dinamica productivității muncii se va consolida, dar într-un ritm mai lent decât cel estimat în proiecțiile din luna septembrie. Având în vedere ajustarea ciclică a economiei pe parcursul orizontului de proiecție și încetinirea ritmului de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă, se previzionează o intensificare a productivității. Dinamica productivității (pe persoană ocupată) a înregistrat rezultate ușor peste așteptări în trimestrul III 2024, dar a fost revizuită în sens descendent pentru restul orizontului de proiecție, reflectând o redresare ciclică mai lentă față de proiecțiile din luna septembrie (Graficul 4). În prezent, se previzionează că dinamica productivității (pe persoană ocupată) se va intensifica de la −0,1% în 2024 la 0,8% în 2025 și la 0,9% în 2026, dar se va reduce la 0,8% în 2027. Această evoluție implică o depășire mai limitată a ritmului mediu istoric de creștere de 0,6% pe an în perioada 2000-2019 comparativ cu proiecțiile din luna septembrie și ar trebui analizată în raport cu ritmul mediu anual de creștere a productivității de 0,3% consemnat în intervalul 2020-2023. Conform proiecțiilor, factorii ciclici din perioada recentă care au condus la o retenție crescută a schemelor de personal, la un nivel modest al salariilor reale și la creșterea robustă a forței de muncă se vor disipa lent, ceea ce va conduce la o redresare ciclică a creșterii productivității. Aceasta din urmă a fost revizuită în sens descendent pentru a ține seama de o serie de factori structurali care ar putea limita viteza procesului de redresare în 2025 și 2026, cum ar fi reorientarea treptată a activității economice către sectorul serviciilor, costurile tranziției ecologice a economiei, un impact nefavorabil de mai lungă durată al șocului prețurilor produselor energetice, adoptarea mai lentă decât s-a anticipat de tehnologii IA deosebit de inovatoare, precum și schimbările demografice.

Graficul 4

Dinamica productivității muncii pe persoană ocupată

(variații procentuale anuale)

Se estimează că rata șomajului va continua să se reducă la noi niveluri minime istorice (Graficul 5). În pofida unei ușoare intensificări la începutul anului 2025, se previzionează că rata șomajului își va relua scăderea constantă începând cu trimestrul III 2025 și va ajunge la 6,1% în 2027. Traiectoria ratei șomajului a fost revizuită în sens ușor descendent, în medie cu 0,1 puncte procentuale, pentru perioada 2024-2025, parțial ca urmare a rezultatelor recente mai scăzute ale șomajului, dar și pentru anul 2026, pe seama anticipării unei creșteri mai reziliente a ocupării forței de muncă.

Graficul 5

Rata șomajului

(% în forța de muncă)

4 Perspectivele fiscale

Se estimează că orientarea politicii fiscale a zonei euro a consemnat o înăsprire semnificativă în 2024, superioară celei estimate în proiecțiile din luna septembrie 2024, revizuirile fiind determinate de factori nediscreționari (Tabelul 4). Poziția fiscală din 2023 indică acum o ușoară relaxare, spre deosebire de orientarea neutră prevăzută în proiecțiile din luna septembrie, în mare măsură pe seama revizuirii majore a statisticilor privind conturile naționale în 2024. Reflectând parțial această poziție relativ mai relaxată din 2023, se estimează că orientarea politicii fiscale s-a înăsprit semnificativ în 2024 ca urmare a retragerii unei mari părți a măsurilor de sprijin destinate compensării creșterii prețurilor produselor energetice și a inflației, precum și a unor factori nediscreționari semnificativi. Aceștia din urmă reflectă în principal evoluțiile robuste ale veniturilor în unele țări, pe seama efectelor de structură, printre alți factori. Întărirea orientării politicii fiscale în 2024 este superioară celei anticipate în proiecțiile din luna septembrie, având în vedere factorii nediscreționari privind veniturile menționați mai sus, care au anulat complet relaxarea ușoară generată de revizuirile măsurilor discreționare de politică fiscală. Cu toate acestea, în ansamblu, orientarea cumulativă a politicii fiscale din perioada 2020-2024 rămâne foarte acomodativă, în contextul volumului ridicat al sprijinului fiscal acordat de la declanșarea pandemiei.

Se anticipează că orientarea politicii fiscale va continua să se înăsprească, însă doar ușor în perioada 2025-2026 și mai puternic în 2027, când se preconizează eliminarea treptată a cheltuielilor finanțate prin granturi NGEU; totuși, ipotezele privind politicile fiscale sunt grevate de incertitudini.^[6] Pentru anul 2025, măsurile discreționare de politică fiscală incluse în proiecția de bază, care reflectă proiectele de planuri bugetare prezentate de autoritățile guvernamentale, indică un grad de restrictivitate relativ mai ridicat decât cel prevăzut în proiecțiile din luna septembrie, care se datorează cu precădere majorărilor impozitelor directe și contribuțiilor la asigurările sociale, ca urmare a noilor măsuri adoptate în mai multe țări. Înăsprirea este parțial compensată de expansiunea în continuare a investițiilor publice și de majorarea transferurilor fiscale, precum și de relaxarea factorilor nediscreționari.^[7] În 2026 se proiectează numai o înăsprire ușoară a orientării politicii fiscale, ceea ce implică o relaxare față de proiecțiile anterioare.^[8] În 2027, restrictivitatea relativ puternică a orientării fiscale și a măsurilor discreționare de politică fiscală reflectă, în principal, ipoteza unui nivel mai scăzut al investițiilor publice și al transferurilor fiscale, care are legătură cu expirarea finanțării prin granturi NGEU. De asemenea, se estimează o încetinire mai semnificativă a creșterii consumului administrațiilor publice (în termeni reali începând cu anul 2025, după o majorare puternică în 2024). Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie, revizuirile măsurilor discreționare de politică fiscală indică, în ansamblu, o ușoară relaxare fiscală pe parcursul orizontului de proiecție (valoare cumulată de aproape 0,1 puncte procentuale din PIB în perioada 2024-2026), în principal pe seama transferurilor fiscale, care anulează complet majorările impozitelor și ale contribuțiilor la asigurările sociale.

Soldul bugetar al zonei euro ar trebui să consemneze o ameliorare foarte progresivă pe parcursul orizontului de proiecție, iar ponderea datoriei publice în PIB ar trebui să crească ușor, urmând să se stabilizeze, în linii mari, ulterior (Tabelul 4). După un declin mai substanțial estimat pentru anul 2024, se anticipează numai o variație ușoară a deficitului zonei euro și o scădere a acestuia la un nivel marginal inferior valorii de referință de 3% din PIB în 2027. Această traiectorie urmează în cea mai mare măsură ameliorarea proiectată a deficitului primar ajustat ciclic, care ar trebui să compenseze majorarea plăților de dobânzi. Potrivit anticipațiilor, componenta ciclică va fi redusă, consemnând o relativă deteriorare în 2024 și menținându-se ulterior ușor negativă până în 2027. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie, soldul bugetar a fost revizuit în sens ușor ascendent pentru perioada 2024-2025, dar a rămas nemodificat pentru 2026. Aceasta reflectă în principal revizuirile factorilor nediscreționari privind veniturile și măsurile de consolidare descrise mai sus. Se consideră că ponderea datoriei publice în PIB în zona euro va crește ușor în perioada 2024-2026, în condițiile în care deficitele primare persistente (deși în scădere) și ajustările datorie-deficit pozitive sunt anulate complet de diferențialele favorabile dintre rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB. Se anticipează că aceasta se va stabiliza către finele orizontului de proiecție. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie, ponderea datoriei publice în PIB a fost revizuită în sens descendent pe parcursul întregului orizont de proiecție, în principal pe seama efectelor de bază (de numitor) favorabile din 2023, în urma revizuirii majore a statisticilor privind conturile naționale în 2024.

5 Prețuri și costuri

Inflația totală este proiectată să consemneze din nou o ușoară creștere în trimestrul IV 2024, urmând să se reducă și să fluctueze în jurul țintei inflației de 2% a BCE începând cu trimestrul II 2025 (Graficul 6 și Graficul 7). Se anticipează că inflația totală se va intensifica până la sfârșitul anului, în principal ca urmare a efectelor de bază asociate prețurilor produselor energetice, revenind ulterior pe o traiectorie descendentă. Potrivit estimărilor, inflația IAPCX va începe să se reducă la începutul anului 2025 și va atinge 1,9% în 2027 pe seama componentei „servicii”. În ansamblu, aceasta implică o nouă reducere treptată a inflației totale pe parcursul orizontului de proiecție, întreruptă de o ușoară creștere temporară în 2027 determinată de măsurile fiscale legate de tranziția ecologică.

Graficul 6

Inflația IAPC în zona euro

(variații procentuale anuale)

Graficul 7

Inflația IAPC în zona euro – repartizare pe componentele principale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Dinamica prețurilor produselor energetice ar trebui să se mențină la valori negative o bună parte din anul 2025 și să revină la valori pozitive către finele orizontului de proiecție. Se estimează că dinamica prețurilor produselor energetice va rămâne negativă până în trimestrul III 2025, reflectând în mare parte ipotezele privind panta descrescătoare a curbelor descrise de prețurile petrolului, și va reveni ulterior la valori pozitive, în principal pe seama unor efecte de bază referitoare la combustibili (Graficul 7). Potrivit anticipațiilor, se va consemna o volatilitate a componentei „produse energetice” în prima jumătate a anului 2025, parțial ca urmare a retragerii unora dintre măsurile fiscale pentru compensarea impactului scumpirii produselor energetice.^[9] În ansamblu, se previzionează că dinamica prețurilor produselor energetice va rămâne modestă, consemnând ritmuri pozitive, dar inferioare mediilor istorice în 2026 și 2027 (Graficul 8, tabloul a). Creșterea proiectată pentru 2027 reflectă în principal un impact în sensul creșterii, în mare măsură temporar, generat de punerea în aplicare a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” al UE, în special de noua schemă de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System 2 – ETS2) destinată încălzirii clădirilor și combustibililor pentru transport (a se vedea Caseta 2 pentru detalii suplimentare).

Potrivit estimărilor, componenta „alimente” a inflației se va majora în 2025, coborând ușor și înregistrând valori, în linii mari, fluctuante ulterior (Graficul 8, tabloul b). Dinamica prețurilor alimentelor a consemnat o intensificare în ultimele luni, ajungând la 2,9% în luna octombrie, în mare măsură pe seama efectelor meteorologice nefavorabile. Se anticipează că aceasta va continua să se accelereze, consemnând ritmuri de aproximativ 3,2% până la jumătatea anului 2025, ca urmare, cel puțin inițial, a dinamicii prețurilor alimentelor neprocesate și a majorărilor substanțiale estimate ale prețurilor materiilor prime. Ulterior, aceasta este proiectată să se reducă, în medie, la 2,2% până în 2027, pe fondul diminuării presiunilor din partea costurilor produselor energetice și celor cu forța de muncă pe termen mediu, și să aibă o contribuție modestă la inflația totală (Graficul 7).

Graficul 8

Perspectivele inflației IAPC în ceea ce privește componentele „alimente” și „produse energetice”

a) Componenta „produse energetice” a inflației IAPC

(variații procentuale anuale)

b) Componenta „alimente” a inflației IAPC

(variații procentuale anuale)

Conform proiecțiilor, inflația IAPCX va scădea de la 2,9% în 2024 la 1,9% în 2027, în principal ca urmare a unei corecții moderate a inflației măsurate prin prețurile serviciilor (Graficul 9). Inflația IAPCX s-a menținut la un nivel relativ constant de la începutul anului 2024, deși această evoluție maschează o relativă moderare a creșterii prețurilor produselor industriale non-energetice până la rate inferioare mediilor pe termen mai lung, în timp ce inflația măsurată prin prețurile serviciilor a fost relativ persistentă, rata acesteia fluctuând ușor în jurul valorii de 4% începând cu luna noiembrie 2023. Moderarea proiectată a inflației IAPCX începând cu anul 2025 se datorează încetinirii treptate a dinamicii prețurilor serviciilor, pe fondul corecției în continuare a șocurilor anterioare, precum și al moderării presiunilor generate de evoluțiile costurilor cu forța de muncă. În general, procesul de dezinflație aferent inflației IAPCX reflectă un impact rezidual în sensul scăderii al atenuării efectelor indirecte ale șocurilor anterioare ale prețurilor produselor energetice și transmisia în continuare a impactului în sensul scăderii al măsurilor de politică monetară adoptate de BCE în perioada decembrie 2021-septembrie 2023. Se anticipează că acest impact în sensul scăderii va fi persistent și se va reduce abia către finele orizontului de proiecție.

Graficul 9

Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente în zona euro

(variații procentuale anuale)

Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, perspectivele inflației IAPC totale au fost revizuite în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2024 și 2025 și sunt nerevizuite pentru 2026 (Graficul 10). Pentru 2024, o ușoară revizuire în sens ascendent a componentei „alimente” este anulată complet de o revizuire în sens descendent a componentei „produse energetice”. O revizuire marginală în sens descendent a inflației IAPCX pe parcursul întregului orizont de proiecție este vizibilă numai în valorile medii anuale rotunjite pentru 2026 și se referă inițial la evoluțiile neprevăzute din ultimele luni, generate de rezultatele sub așteptări ale inflației măsurate prin prețurile serviciilor. Către finele orizontului de proiecție, aceasta este mai degrabă asociată cu revizuirile în sens descendent ale perspectivelor creșterii economice și ale câștigurilor salariale. Revizuirea în sens ascendent a componentei „alimente” pe parcursul întregului orizont de proiecție se datorează mai ales rezultatelor recente peste așteptări și ipotezelor referitoare la majorarea prețurilor materiilor prime alimentare. Componenta „produse energetice” a inflației a fost revizuită în sens descendent pentru 2024 și 2025, ca urmare a rezultatelor recente sub așteptări și a unei revizuiri în sens descendent a ipotezelor privind prețurile petrolului și ale energiei electrice, în pofida ipotezelor referitoare la o relativă majorare a prețurilor gazelor naturale (Caseta 1).

Graficul 10

Revizuiri ale proiecției privind inflația comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024

(puncte procentuale)

Caseta 2
Evaluarea impactului politicilor de tranziție asociate schimbărilor climatice asupra creșterii economice și asupra inflației

În următorii ani vor intra în vigoare noi măsuri destinate atingerii obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această casetă evaluează impactul modificărilor la nivelul măsurilor fiscale discreționare ecologice adoptate la nivel național asupra creșterii economice și asupra inflației pe parcursul orizontului de proiecție. O măsură fiscală este clasificată ca măsură ecologică dacă are un impact pozitiv în prevenirea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea. În plus, această casetă analizează impactul posibil al noii scheme a UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS2) asupra inflației în 2027.

Măsurile fiscale discreționare ecologice adoptate la nivel național, incluse în scenariul de bază al proiecțiilor, au un impact anual de până la −0,1 puncte procentuale asupra creșterii economice și de până la 0,2 puncte procentuale asupra inflației în zona euro (coloanele albastre din grafic). Mai exact, se anticipează o amplificare ușoară a impactului inhibitor asupra creșterii PIB pe parcursul orizontului de proiecție, de la aproape zero în 2024 la aproximativ −0,1 puncte procentuale în 2026 și 2027. Conform proiecțiilor, impactul asupra inflației IAPC va fi de circa 0,2 puncte procentuale în 2024 și 2025, reducându-se la 0,1 puncte procentuale în 2026 și la aproape zero în 2027. Acest impact este generat în principal de măsuri care afectează componenta „produse energetice” a inflației, în special stabilirea prețului carbonului și taxele pe produsele energetice.^[10] În ansamblu, impactul măsurilor naționale se situează ușor peste estimările din luna decembrie 2023, dar este în continuare relativ limitat: aceasta se datorează cu precădere introducerii foarte progresive a unor măsuri care afectează direct prețurile, precum stabilirea la nivel național a prețului carbonului.^[11]

Grafic

Impactul măsurilor fiscale discreționare ecologice adoptate la nivel național asupra creșterii economice și asupra inflației în proiecțiile de bază din decembrie 2024

a) Creșterea PIB real	b) Inflația IAPC
(puncte procentuale)	(puncte procentuale)

În următorii trei ani, pe lângă măsurile adoptate la nivel național, stabilirea prețului carbonului în UE va fi extinsă pentru a acoperi sectoare noi, ceea ce este probabil să afecteze creșterea economică, inflația și finanțele publice (a se vedea tabelul). Ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii 1 (ETS1) existentă va fi extinsă pentru a include transportul aerian, transportul maritim și sectoarele energointensive, iar certificatele gratuite vor fi eliminate treptat.^[12] Importurile în UE din sectoarele energointensive vor face obiectul unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (carbon border adjustment mechanism – CBAM). În plus, noua schemă a UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS2) va fi introdusă în 2027 pentru a include emisiile generate de încălzirea clădirilor și de combustibilii pentru transport, ceea ce va avea probabil cel mai relevant impact inflaționist direct. Măsurile pot afecta inflația și în mod indirect, prin intermediul prețurilor de import și al prețurilor de producție. În măsura în care gospodăriile populației nu sunt compensate, un astfel de impact în sensul creșterii asupra prețurilor poate afecta, de asemenea, cheltuielile acestora și poate frâna creșterea economică. Cu toate acestea, o parte din veniturile provenite din ETS1 și ETS2 va fi investită în eficiența energetică și în tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, astfel că efectele nete asupra creșterii economice sunt încă neclare.

Tabel

Măsurile principale ale UE referitoare la prețul carbonului

Măsură	Elemente principale
Prima schemă a UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS1)	În vigoare pentru energie electrică și, parțial, pentru transportul maritim și transportul aerian Din 2024: începerea eliminării treptate a certificatelor gratuite pentru transportul aerian, creșterea gradului de acoperire a emisiilor generate de transportul maritim Din 2026: începerea eliminării treptate a certificatelor gratuite pentru sectoarele energointensive
A doua schemă a UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2)	Din 2027: aplicabilă emisiilor generate de încălzirea clădirilor și de combustibilii pentru transport, precum și de instalațiile industriale mici
Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM)	Din 2026: importurile din sectoarele energointensive vor fi impozitate ținând cont de prețul carbonului stabilit în cadrul ETS1 (cu excepția cazului în care există o impozitare echivalentă în țara exportatoare)

Este probabil ca prețul carbonului stabilit în cadrul ETS2 să se transmită la nivelul consumatorilor, dar există incertitudini cu privire la nivelul acestuia. La fel ca în cazul ETS1, certificatele de emisii aferente ETS2 vor fi comercializate, iar prețul lor va fi determinat de piață. Prețul unui certificat aferent ETS2 nu este cunoscut încă, deoarece aceste certificate nu sunt comercializate în prezent. Cu toate acestea, Directiva ETS^[13] prevede că, în cazul în care prețul mediu din două luni consecutive depășește în primii ani o valoare-prag de 45 EUR/tCO₂ (pe tonă de emisii de dioxid de carbon la prețurile din 2020) sau dacă prețul crește prea repede, vor fi eliberate certificate suplimentare dintr-o rezervă pentru piață, în vederea menținerii prețurilor sub prag. Furnizorii din amonte vor trebui să plătească emisiile generate de produsele lor și pare probabil ca aceștia să transfere costurile la nivelul consumatorului. Prin urmare, se anticipează un impact direct asupra componentei „produse energetice” a inflației IAPC. Amploarea impactului va depinde, printre altele, de evoluția prețurilor aferente ETS2. În absența oricăror informații bazate pe piață privind nivelul probabil al prețurilor în 2027, scenariul de bază al proiecțiilor estimează un nivel al prețurilor echivalent pragului (mai exact, 59 EUR/tCO₂, valoare corespunzătoare prețurilor anticipate pentru 2027).^[14]

Impactul asupra inflației IAPC este incert și ar putea varia între 0,0 puncte procentuale și 0,4 puncte procentuale în 2027, fiind mult mai redus în 2028. Pe lângă incertitudinile cu privire la prețul aferent ETS2, viteza și amploarea transmisiei la nivelul prețurilor de consum sunt încă neclare. Deși variațiile presiunilor asupra costurilor produselor energetice se transmit, de regulă, rapid la nivelul consumatorilor, ar putea fi estimată o transmisie relativ întârziată a efectelor acestora, întrucât: (i) companiile trebuie să restituie autorizațiile aferente ETS2 pentru 2027 abia în 2028; (ii) în unele țări există decalaje în ceea ce privește reevaluarea prețurilor pentru contractele de furnizare a gazelor naturale; și (iii) prețurile administrate și măsurile fiscale pot limita efectul într-o primă fază.^[15] Un alt element de incertitudine se referă la tranzițiile planificate de la schemele naționale în vigoare la ETS2.^[16] Estimările experților, condiționate de o serie de ipoteze plauzibile privind nivelul prețurilor aferente ETS2, viteza și amploarea transmisiei și modalitățile de tranziție la ETS2 în țările cu scheme naționale existente, sugerează că impactul asupra inflației IAPC în 2027 ar putea fi cuprins între 0,0 puncte procentuale și 0,4 puncte procentuale, acesta fiind mult mai limitat în 2028.^[17] Impactul ar putea fi redus în cazul în care gospodăriile populației înlocuiesc substanțial și preventiv combustibilii fosili și/sau autoritățile guvernamentale adoptă măsuri de atenuarea acestuia. În afară de ETS2, se estimează că alte măsuri din pachetul „Pregătiți pentru 55” (de exemplu, introducerea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră) vor avea doar un impact marginal.

Dincolo de orizontul de proiecție, prețul ETS2 poate crește în continuare, dar aceste majorări pot fi limitate de o scădere a ponderii combustibililor fosili în coșul de consum. O serie de studii din literatura de specialitate anticipează prețuri mult mai mari până în 2030 (după eliminarea mecanismului pragului de preț).^[18] Prețurile aflate la limita superioară a estimărilor se bazează pe ipoteza că alte politici complementare de reducere a emisiilor (de exemplu, dispoziții privind creșterea eficienței energetice sau interdicții privind vehiculele dotate cu motoare cu ardere) vor fi doar parțial eficace. Aceste majorări ale prețurilor ar implica un impuls inflaționist semnificativ al acestor politici după 2029, în timp ce scenariul de referință presupune în prezent că introducerea ETS2 va produce efecte temporare abia în 2027 (și, într-o mică măsură, și în 2028). În plus, este probabil ca prețurile să fie mai volatile. Nu în ultimul rând, pe termen mai lung, impactul variațiilor viitoare ale prețurilor ETS2 asupra componentei „produse energetice” a inflației IAPC poate fi atenuat de reducerea ponderii combustibililor fosili în mixul energetic, precum și de diminuarea cheltuielilor gospodăriilor populației cu acești combustibili.

Conform proiecțiilor, ritmul de creștere a salariilor nominale se va menține inițial ridicat, dar se va reduce progresiv ulterior, reflectând parțial revenirea salariilor reale la nivelurile înregistrate înainte de creșterea vertiginoasă a inflației. Se estimează că dinamica remunerării pe salariat s-a redus la 4,5% în trimestrul III 2024 (în concordanță cu proiecțiile din luna septembrie).^[19] Conform proiecțiilor, ritmul de creștere a câștigurilor salariale își va continua declinul susținut, moderându-se, în medie, de la 4,6% în 2024 la 2,8% în 2027 (Graficul 11). Această scădere reflectă, în principal, temperarea anticipată a dinamicii salariilor negociate, parțial ca urmare a unor majorări mai modeste ale salariilor minime, în timp ce contribuția deviației dintre salariile efectiv plătite și cele negociate ar trebui să fie nesemnificativă în 2024, dar relativ stabilă și moderată în anii următori. În urma revizuirii recente a datelor din conturile naționale, se previzionează că salariile reale au revenit în trimestrul III 2024 la nivelurile înregistrate la începutul anului 2022. Deși această evoluție implică presiuni mai reduse din partea măsurilor de compensare a intensificării inflației, condițiile pe piețele forței de muncă sunt în continuare tensionate, ceea ce explică menținerea ritmului de creștere a câștigurilor salariale la un nivel ridicat față de media istorică de 2,3%. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, dinamica remunerării pe salariat a fost revizuită în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2024, pe seama evoluțiilor neprevăzute, dar în sens descendent cu 0,3 puncte procentuale pentru anii următori, în concordanță cu scăderea proiectată a ratei șomajului.

Graficul 11

Remunerarea pe salariat

(puncte procentuale anuale)

Conform proiecțiilor, dinamica costurilor unitare cu forța de muncă se va reduce în anii 2025 și 2026, fiind susținută de creșterea productivității și de temperarea ritmului de creștere a câștigurilor salariale. Se estimează că dinamica costurilor unitare cu forța de muncă s-a situat la 4,5% în trimestrul III 2024 și va înregistra o scădere pronunțată, coborând, în medie, la 2,0% până în 2027.^[20] Totuși, aceasta se va menține peste media istorică de 1,8%. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, creșterea costurilor unitare cu forța de muncă a fost revizuită în sens ascendent cu 0,2 puncte procentuale pentru 2024 și în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2026.

Pe ansamblu, se estimează că presiunile din surse interne asupra prețurilor, măsurate prin creșterea deflatorului PIB, vor continua să se reducă, marjele de profit acționând ca un amortizor pentru presiunile exercitate de costurile cu forța de muncă pe termen scurt (Graficul 12). Se previzionează că ritmul anual de creștere a deflatorului PIB s-a redus rapid în 2024, situându-se, în medie, la 2,9% pentru anul respectiv (după nivelul de 5,9% consemnat în 2023), dar se va diminua mai gradual pe parcursul orizontului de proiecție, plasându-se, în medie, la 2,1% în 2027. Potrivit anticipațiilor, creșterea profiturilor unitare va continua să absoarbă dinamica relativ puternică a costurilor cu forța de muncă, dar numai pe termen scurt.^[21] Întrucât creșterea costurilor unitare cu forța de muncă se moderează, iar alte costuri de producție rămân limitate, se estimează că dinamica marjelor de profit se va redresa ușor din 2025, sprijinită de revirimentul economic și de consolidarea dinamicii productivității, având astfel din nou o contribuție pozitivă la presiunile din surse interne asupra prețurilor începând cu anul 2025. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, creșterea deflatorului PIB a fost revizuită în sens ușor descendent pentru 2024, rămâne nemodificată pentru 2025 și a fost revizuită în sens ușor ascendent pentru 2026. Dinamica marjelor de profit a fost revizuită în sens ușor descendent pentru 2024 și în sens ascendent pentru 2025 și 2026, compensând în mare măsură revizuirile corespunzătoare în sens ascendent și în sens descendent ale creșterii costurilor unitare cu forța de muncă.

Graficul 12

Presiunile din surse interne asupra prețurilor

a) Deflatorul PIB și componentele sale	b) Deflatorul PIB și componentele sale – revizuiri față de proiecțiile din septembrie 2024
(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)	(contribuții în puncte procentuale)

Potrivit anticipațiilor, dinamica prețurilor importurilor se va intensifica, menținându-se însă sub nivelul de 2% pe parcursul orizontului de proiecție. Se estimează o creștere a dinamicii deflatorului importurilor de la −0,6% în 2024 la 1,6% în 2025 și la 1,7% în 2027. Valorile pentru perioada 2024-2025 au fost revizuite în sens descendent în concordanță cu revizuirile în sens descendent ale prețurilor de export ale concurenților și în pofida deprecierii euro pe care o implică ipotezele tehnice (Caseta 1).

6 Analize ale senzitivității

Traiectoriile alternative ale prețurilor produselor energetice

Evoluțiile viitoare ale prețurilor materiilor prime energetice rămân foarte incerte, iar traiectoriile alternative ale prețurilor materiilor prime petrol și gaze naturale ar avea un impact semnificativ asupra perspectivelor economice, în special asupra inflației. Deși proiecțiile experților se bazează pe ipotezele tehnice prezentate în Caseta 1, în această analiză a senzitivității traiectoria alternativă în sensul scăderii și cea în sensul creșterii au la bază cea de-a 25-a percentilă și cea de-a 75-a percentilă, care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni atât pentru prețurile petrolului, cât și pentru cele ale gazelor naturale.^[22] Traiectoriile alternative ale prețurilor petrolului sunt distribuite simetric în jurul scenariului de referință, reflectând riscurile, în general, echilibrate. În schimb, distribuția prețurilor gazelor naturale indică riscuri în sensul creșterii la adresa ipotezelor tehnice (Graficul 13), reflectând probabil incertitudinile privind oferta. Aceste incertitudini sunt asociate expirării iminente a acordului dintre Ucraina și Rusia privind tranzitul gazelor naturale, precum și întârzierilor consemnate recent de proiectele privind furnizarea de gaze naturale lichefiate. Totodată, se ia în considerare ipoteza unor prețuri constante atât pentru petrol, cât și pentru gazele naturale. În fiecare caz, se calculează un indice sintetic al prețurilor produselor energetice (medie ponderată a traiectoriilor prețurilor petrolului și ale gazelor naturale), iar impactul este evaluat utilizând modelele macroeconomice ale BCE și ale Eurosistemului. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 6.

Graficul 13

Traiectorii alternative pentru ipotezele privind prețurile produselor energetice

a) Ipoteza privind prețurile petrolului

(USD/baril)

b) Ipoteza privind prețurile gazelor naturale

(EUR/Mwh)

Traiectorii alternative ale cursului de schimb

Această analiză a senzitivității evaluează implicațiile asupra proiecțiilor de bază ale traiectoriilor alternative ale cursului de schimb. Ipotezele tehnice privind cursurile de schimb din proiecțiile de bază sunt menținute constante pe parcursul orizontului de proiecție. Traiectoria alternativă în sensul scăderii și cea în sensul creșterii se bazează pe cea de-a 25-a percentilă și pe cea de-a 75-a percentilă, care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni pentru cursul de schimb USD/EUR la data de 20 noiembrie 2024 (Graficul 14). Impactul acestor traiectorii alternative este evaluat utilizând modelele macroeconomice ale BCE și ale Eurosistemului. Impactul mediu asupra creșterii economice și a inflației în toate aceste modele este prezentat în Tabelul 7.

Graficul 14

Traiectorii alternative ale cursului de schimb USD/EUR