Sinteză

Perspectivele creșterii economice în zona euro sunt afectate de tensiunile comerciale și de nivelul ridicat al incertitudinilor pe plan mondial. Pe ansamblul anului 2025, se consideră că aceste efecte vor fi compensate parțial de evoluția peste așteptări a activității economice în trimestrul I, care reflectă probabil, în parte, devansarea exporturilor în condiții de anticipare a unor tarife mai ridicate. Pe termen mediu, activitatea economică ar trebui să fie susținută de noile măsuri fiscale anunțate recent. Proiecția de bază pornește de la ipoteza că tarifele vamale impuse de SUA asupra bunurilor din UE, care s-au majorat la 10%, vor rămâne în vigoare pe parcursul întregului orizont de proiecție. Alături de incertitudinile ridicate asociate politicilor comerciale și de aprecierea recentă a euro, tarifele mai mari vor afecta exporturile și investițiile zonei euro și, într-o mai mică măsură, consumul. În schimb, noile cheltuieli bugetare pentru infrastructură și apărare, mai ales în Germania, ar trebui să stimuleze cererea internă în zona euro începând cu anul 2026. În ansamblu, se mențin premisele unei intensificări a dinamicii PIB în zona euro pe parcursul orizontului de proiecție. Mai exact, majorarea salariilor reale și creșterea ocupării forței de muncă, condițiile de finanțare mai puțin restrictive, reflectând în principal deciziile de politică monetară adoptate recent, și o revigorare a cererii externe către finele orizontului de proiecție ar trebui să sprijine o redresare treptată. Se anticipează că ritmul mediu anual de creștere a PIB real va fi de 0,9% în anul 2025, de 1,1% în 2026 și de 1,3% în 2027. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna martie 2025, perspectivele creșterii PIB nu sunt revizuite pentru 2025, reflectând datele noi peste așteptări, care sunt considerate a fi în mare măsură compensate de efectele tensiunilor comerciale și de aprecierea cursului de schimb al euro. Tensiunile comerciale și aprecierea euro au condus la o revizuire în sens descendent a creșterii economice pentru 2026, aceasta din urmă nefiind revizuită pentru 2027.^[1]

Deși este probabil ca inflația totală, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), să se mențină sub nivelul de 2% pe termen scurt, se anticipează revenirea acesteia la nivelul țintei pe termen mediu. Inflația este proiectată să se reducă în cursul anului 2025 și să atingă un nivel minim de 1,4 % în trimestrul I 2026, urmând să revină la 2,0% în 2027. Se consideră că reculul inflației totale pe parcursul anului 2025 va fi parțial determinat de dinamica negativă a prețurilor produselor energetice ca urmare a scăderii recente a cotațiilor petrolului și a prețurilor angro ale gazelor naturale. Potrivit estimărilor, dinamica prețurilor produselor energetice va rămâne negativă până în 2027, când vor intra în vigoare noi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice în contextul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2). După o creștere temporară în trimestrul II 2025, se previzionează o scădere a dinamicii prețurilor alimentelor în ritmuri ușor peste 2% în 2027. Se anticipează o reducere a inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX), generată de componenta „servicii”, pe măsură ce efectele ajustărilor decalate ale prețurilor unor produse se estompează, presiunile salariale se diminuează, iar impactul prețurilor mai scăzute ale produselor energetice se transmite prin intermediul lanțului de stabilire a prețurilor. Dinamica salarială ar trebui să urmeze în continuare o traiectorie descendentă, pe fondul disipării presiunilor asociate recuperării pierderilor salariale reale înregistrate anterior. Se estimează că aceasta, alături de redresarea dinamicii productivității, va conduce la decelerarea semnificativă a creșterii costurilor unitare cu forța de muncă. Potrivit anticipațiilor, presiunile din surse externe asupra prețurilor, reflectate în prețurile de import, se vor menține moderate, în ipoteza că politicile UE privind tarifele comerciale rămân neschimbate, unele presiuni în sensul scăderii fiind generate de aprecierea euro și de scăderea prețurilor materiilor prime energetice din ultimele luni. Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2025, perspectivele inflației IAPC totale sunt revizuite în sens descendent cu 0,3 puncte procentuale atât pentru 2025, cât și pentru 2026, pe seama ipotezelor privind ieftinirea materiilor prime energetice și a aprecierii euro, nefiind revizuite pentru 2027.

Au fost elaborate două scenarii pentru evidențierea riscurilor legate de politicile tarifare ale SUA și a gradului actual ridicat de incertitudine asociat perspectivelor economice ale zonei euro. Un scenariu moderat prevede eliminarea tarifelor bilaterale între Statele Unite și UE (mai exact, tarife „zero pentru zero”) și reducerea rapidă a incertitudinilor asociate politicilor comerciale la nivelurile înregistrate înainte de 2018. Într-un astfel de scenariu, creșterea economică ar fi cu 0,3-0,4 puncte procentuale superioară celei din scenariul de bază în perioada 2025-2026, în timp ce inflația ar fi ușor mai ridicată în perioada 2026-2027. Un scenariu sever prevede o nouă majorare generalizată a tarifelor impuse de SUA (în concordanță cu anunțarea așa-numitelor tarife „reciproce” în Statele Unite), represalii similare din partea UE și amplificarea în continuare a incertitudinilor asociate politicilor comerciale. Într-un astfel de scenariu, perspectivele creșterii economice ar fi considerabil mai modeste pe parcursul orizontului de proiecție, iar inflația ar fi mai scăzută, mai ales către finele orizontului de proiecție. Aceste scenarii sunt prezentate detaliat în Caseta 2.